Considerat romanul care i-a adus lui Salman Rushdie celebritatea, dar şi condamnarea la moarte, „Versetele satanice“ cîştigă teren şi în România. La 20 de ani de la apariţia cărţii, primită cu proteste în Pakistan şi de la decizia istorică a trimiterii la moarte a lui Rushdie de către Ayatollahul Khomeini, romanul a fost tradus în limba română. Cartea, recompensată în 1988 şi 1995 cu Whitbread Novel Award, s-a dovedit un adevărat succes de marketing. În doar o lună şi jumătate de la cea mai recentă lansare în librăriile din ţară, cartea a fost vîndută în peste 35.000 de volume. Primită cu reticenţe de comunitatea islamică din ţara noastră (mai ales că a fost lansată cu o zi înainte de marea sărbătoare a Kurban Bayram-ului – n.r.), dar şi de Biserica Ortodoxă Română, decizia Editurii „Polirom“ a stîrnit încă o dată reacţia Cultului Musulman din România. „Chiar dacă această carte este considerată de foarte mulţi oameni un succes editorial, nu am înţeles niciodată de ce a fost tradusă tocmai în această perioadă. Sînt două decenii de la apariţia romanului, care nu este decît o analiză subiectivă făcută de un scriitor celebru şi controversat. Interesant este faptul că totul se petrece într-un context social, politic şi cultural dominat de generalizări absurde referitoare la lumea musulmană“, a declarat şeful Cultului Musulman din România, muftiul Iusuf Muurat. Liderul spiritual al musulmanilor din ţara noastră susţine că, deşi reacţia oficialităţilor islamice la apariţia romanului în România a fost percepută ca un atac la adresa libertăţii de exprimare, Cultul Musulman contestă doar valoarea istorică şi religioasă a cărţii. „Nu am fost niciodată împotriva dreptului la exprimare, dar toate aceste interpretări, caricaturi la adresa Profetului Mohammed sau romane senzaţionale, gen Codul lui Da Vinci, sînt blasfemii la dresa marilor religii ale lumii. Am citit Versetele satanice în limba turcă, dar nu am avut nicio revelaţie despre modul în care a fost interpretat Coranul. Am încrederea că oamenii care vor citi cartea vor trage propriile concluzii. Poporul român este unul profund credincios, iar Dobrogea, ca tărîm multicultural, este un model unic de convieţuire în Europa şi în lume“, a mai declarat Muurat.