Suferinzii de migrenă, o boală care le influențează dramatic viața, pot spera la noi terapii mai eficiente în următorii 3-5 ani. Un adult din cinci este afectat de migrenă, boală considerată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept una dintre cele douăzeci de maladii cele mai invalidante din punct de vedere social. Cu 17 - 20% dintre adulți și 10% dintre copii afectați, migrena nu este, cu siguranță, o afecțiune ''de rang de inferior'', spune dr. Anne Donnet, de la Spitalul Universitar din Marsilia, citată de „Le Figaro“, scrie Agerpres. Această boală implică un cost direct pentru sănătate, estimat în urmă cu câțiva ani la 3 miliarde de euro pe an în Franța, precum și un cost indirect (legat de productivitate) de ordinul a 15-20 de milioane de zile de muncă pierdute. Și acestea nu sunt singurele consecințe negative ale acestei suferințe. Potrivit unor date anglo-saxone, persoanele afectate sunt condiționate de crizele de migrenă să facă anumite alegeri în ceea ce privește cariera, putând merge până la refuzul de a urma anumite filiere de studii dorite sau de a accepta promovări. Nu este o coincidență că OMS a clasat migrena printre cele douăzeci de maladii cele mai invalidante social, adaugă dr. Michel Lanteri-Minet, de la Spitalul Universitar din Nisa. Pentru toate aceste motive, specialiștii în migrenă se luptă de ani pentru a face cunoscut mesajul că migrena poate fi foarte invalidantă și că nu toate persoanele care au migrene sunt diagnosticate și, prin urmare, corect tratate. Cu toate acestea, situația s-a îmbunătățit pentru unii grație unei largi difuzări a informațiilor (copiii și adolescenții sunt cel mai mult luați în serios). ”Familiile au înțeles că migrena este o boală genetică, astfel încât copiii ar putea fi afectați la orice vârstă. Mai mult decât atât, vărsăturile ciclice la copii sunt în prezent considerate un echivalent al migrenei”, dă ca exemplu dr. Dominique Valade, fost șef al Centrului de primiri urgențe pentru cefalee al spitalului Lariboisiere. Deși s-au făcut progrese în direcția informării, nu este încă totul realizat pe partea de gestionare medicală. ”În mod ideal, toți suferinzii de migrenă ar trebui să discute cu medicul lor curant (palierul 1), care îi trimite la neurolog în caz de migrenă neobișnuită sau de rezistență la tratament obișnuit (palierul 2). Palierul 3 ar trebui să fie rezervat pentru cazurile cele mai severe. Din păcate, adesea se așteaptă luni de zile pentru o programare”, deplânge dr. Donnet. Potrivit „The British Medical Journal“, mulți oameni suferinzi de migrenă apelează la departamentele de urgențe (aproape 2% din consultații sunt acordate pentru astfel de cazuri), în cadrul cărora, însă, faptul că s-au prezentat ''doar pentru o durere de cap" riscă să nu le asigure o primire prea ''călduroasă". În orice caz, la jumătate din pacienți, durerea migrenoasă persistă sau revine în decurs de 24 de ore de la externarea din departamentul de urgențe, indiferent de tratament. Migrena cronică, definită ca migrenă fără aură, apare mai mult 15 zile pe lună, vreme de cel puțin șase luni. Destul de des, diagnosticul este simplu. ”În cazul a peste cinci crize migrenoase tipice (pe lună), este inutil să se facă examene (CT sau RMN): interogatoriul este suficient. Prea mulți bani sunt irosiți pe teste inutile, ar fi mai inteligent să fie utilizați pentru a achiziționa medicamentele inovatoare”, spune Dr. Valade, citat de „Le Figaro“ în articolul publicat la 18 noiembrie 2016. ”În prezent este în curs de dezvoltare o tehnică non-medicamentoasă (neuromodulație): stimularea electrică (non-invazivă) a nervului vag în momentul crizei, cu ajutorul unui mic aparat amplasat pe ochi. De asemenea, o altă linie de cercetare destul de avansată se bazează pe anticorpii anti-CGRP (Calcitonin Gene-Related Polipeptide, peptide asociate cu gena calcitoninei) care vizează un neurotransmițător secretat în momentul cefaleei (migrenă, dar și nevralgie migrenoasă). Din moment ce nu a existat niciun progres în tratamentul de bază al migrenei de foarte mult timp, această nouă terapie țintită, specifică, în prezent în faza a treia de cercetare (cu speranța unei puneri pe piață în următorii 3 - 5 ani), este într-adevăr plină de speranță. Ea se prezintă într-o formă injectabilă (o injecție la fiecare 28 de zile), care asigură o bună aderență la tratament a pacienților care suferă de migrenă”, a declarat dr. Donnet. În plus, nu există unul, ci patru anticorpi dezvoltați, care vizează două ținte diferite (CGRP-ul în sine sau receptorul acestuia), ceea ce dă speranța de a trata un număr mai mare de suferinzi de migrenă. ”Bolnavii vizați până acum de aceste teste au fost fie persoane care au 3 până la 14 crize pe lună, fie persoane care au dureri de cap 9 până la 14 zile pe lună sau persoane afectate de o formă cronică (mai mult de 15 zile pe lună timp de peste trei luni). Dar eficiența a fost bună, inclusiv pentru pacienții cu forme severe, pentru care aceasta era până acum destul de redusă. Pentru 25% dintre pacienți, a existat chiar și un răspuns de 100%, ceea ce este excepțional”, afirmă dr. Donnet. Este, totuși, prea devreme pentru a declara victoria: rămâne în special de evaluat eficacitatea și toleranța pe termen mediu a acestor anticorpi. ”Într-adevăr, în urmă cu ceva timp, antagoniștii receptorului CGRP (gepanti), care suscitau multă speranță, au dovedit o toxicitate hepatică ce a afectat grav activitatea pentru dezvoltarea lor, cu toate că cercetările continuă”, notează dr. Valade. În cele din urmă, ”potrivit unui nou studiu-pilot realizat de o echipă de la Harvard pe 50 de pacienți cu migrenă, asocierea statinei (hipocolesterolemiant) și a vitaminei D a adus un câștig de opt zile fără migrenă pe lună, ceea ce este, de asemenea, excepțional, dar este necesar ca acest lucru să fie confirmat”, conchide dr. Lanteri-Minet.