Printre provocările pe care Autoritatea pentru Protecţia Drepturilor Copilului din România (ANPDC) le are în prezent se numără sarcina în cazul adolescentelor, suicidul în rîndul adolescenţilor, abuzul de substanţe nocive şi problemele de sănătate mintală. Raportul consolidat privind implementarea Convenţiei ONU în domeniul protecţiei copilului a fost prezentat în faţa Comitetului ONU de secretarul de Stat Ileana Savu, preşedinte al ANPDC. Documentul a relevat atît progresele înregistrate în ţara noastră, dar a precizat clar şi care sînt provocările pe care le traversează, în acest moment, autorităţile din domeniu.

Printre progresele României prezentate se numără asigurarea unei mai bune protecţii a copiilor împotriva abuzului, neglijării şi exploatării, îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite minorilor aflaţi în situaţie de risc sau pentru care a fost deja stabilită o măsură de protecţie, îmbunătăţirea accesului la serviciile medicale şi creşterea calităţii acestora, dezvoltarea asistenţei medicale comunitare, utilizarea de documente standardizate de urmărire a gravidei, acordarea de servicii sociale în maternităţi, implementarea unui program de educaţie pentru sănătate în şcoli şi transformarea unor maternităţi în ”Spital prieten al copilului”. Printre criticile formulate de membrii Comitetului ONU faţă de sistemul de protecţia copilului din România se numără faptul că instituţia Avocatul Copilului nu este aprobată legislativ, deşi este absolut necesară. O altă problemă discutată a fost cea a măsurilor formulate pentru combaterea delincvenţei juvenile, iar membrii Comitetului au mai dorit să ştie de ce ANPDC, avînd atribuţii de coordonare intersectoriale, este o instituţie subordonată unui minister. A mai fost criticată, de asemenea, lipsa unui buget explicit pentru copii. Comitetul ONU se desfăşoară în perioada 25 mai-12 iunie şi vizează analiza rapoartelor înaintate de cinci ţări, Bangladesh, Franţa, Mauritania, Suedia, Nigeria şi România.

Şi copiii din SUA au mari probleme provocate de recesiune. Minorii americani sînt mai susceptibili să fie afectaţi de sărăcie, dar şi să devină obezi sau să ajungă delincvenţi atunci cînd părinţii lor îşi pierd veniturile şi locul de muncă. Un raport publicat în această săptămînă de Fundaţia pentru Dezvoltarea Copiilor a calculat un indice al nivelului de viaţă al copiilor în 2009. Acest indice, stabilit pe baza datelor Guvernului cu privire la starea de sănătate, educaţia şi alimentaţia copiilor americani, arată că nivelul acestora de trai a început să înregistreze un declin, anul trecut, atunci cînd această ţară a intrat în recesiune. Impactul actualei recesiuni se repercutează asupra locurilor de muncă ale părinţilor şi veniturilor familiale, oamenii fiind forţaţi să se mute, pierzîndu-şi locuinţele sau trebuind să îşi impună economii severe, iar nivelul de trai al copiilor a suportat aceste consecinţe. Se estimează că nivelul vieţii economice a scăzut la cel de la mijlocul anilor \'70. Numărul şi procentajul copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut. Şi rata celor care au cel puţin un părinte care munceşte cu normă întreaga va scădea odată cu desfiinţarea locurilor de muncă. Venitul mediu al familiilor ar trebui să scadă în paralel cu creşterea ratei şomajului, iar consecinţele pentru copii se vor face simţite pe termen scurt şi lung.

Un alt risc ce ameninţă copiii americani din categoriile defavorizate afectate de criza economică este cel al ”obezităţii de recesiune”, se arată în raport, care prezintă faptul că anumiţi părinţi ce se confruntă cu criza economică ar risca să facă apel mai frecvent la hrană mai ieftină, de tip fast-food. Potrivit unui studiu publicat cu un an în urmă de Journal of the American Medical Association, 32% dintre copiii americani sînt supraponderali, iar 16% sînt obezi. Rata obezităţii s-a triplat între 1980 şi 1999, lucru care face copiii vulnerabili la maladii cardiovasculare, la creşterea nivelului de colesterol şi la diabet. Rata mortalităţii la copiii cu vîrste cuprinse între 1 an şi 19 ani a crescut puţin în cursul precedentelor perioade de recesiune, lucru la care autorităţile se aşteaptă şi acum. Tot mai mulţi tineri cu vîrste cuprinse între 16 şi 19 ani nu mai merg la şcoală şi sînt, de asemenea, şomeri, lucru care îi face vulnerabili în faţa fenomenului delincvenţei.