Problema subfinanţării stomatologiei în unele ţări, şi în general a neglijării domeniului, a fost, din nou, dezbătută de specialişti din România, dar şi din străinătate. Asociaţia Română de Sănătate Publică Orodentară (ARSPOD), împreună cu Asociaţia Europeană de Sănătate Publică Dentară (EADPH), organizează, sub egida Ministerului Sănătăţii, al XII-lea Congres Internaţional de Sănătate Orală şi Management Medico-Dentar în Ţările Central şi Est-Europene, în perioada 22 - 25 mai 2014, la hotelul Bavaria Blu din staţiunea Mamaia. “Este un eveniment important nu numai pentru Constanţa, ci şi pentru stomatologia din România. Am organizat această întâlnire pentru că de aproximativ patru ani am spus că nu va folosi nimănui, nici nouă, nici lor, dacă se va menţine această diferenţă, eu am numit-o chiar prăpastie, în modul de abordare a sănătăţii publice orodentare, nu vorbim de tratamente, ci de abordarea sănătăţii orodentare”, a declarat preşedintele ARSPOD, prof. univ. dr. Corneliu Amariei.

FĂRĂ STATISTICI, INDICATORI SAU STUDII NAŢIONALE NU NUMAI ÎN ROMÂNIA, CI ÎN MULTE ALTE ŢĂRI DIN EST.

„Sunt ţări, precum Franţa, care acoperă peste 70% din tratamente, Belgia chiar mai mult, Germania - mai puţin, dar acoperă, pe când în România, de un an şi trei luni, nu a mai fost acoperit niciun tratament stomatologic cu bani de la Guvern”, a adăugat profesorul. El a precizat că, în aceste condiţii, în România, 95% din populaţie nu îşi permite să meargă la stomatolog, iar situaţia se va înrăutăţi din ce în ce mai mult. „Ca orice boală neprevenită şi netratată, nu se poate întâmpla nimic bun”, a adăugat el. Pe de altă parte, preşedintele Platformei Europene pentru o mai bună sănătate orodentară a Comunităţii Europene, prof. Kenneth Eaton, a declarat că în urmă cu doi ani a realizat un sondaj la nivel european şi a descoperit sume impresionante în medicina orală: 79 miliarde de euro, iar populaţia UE este de aproximativ 500 milioane de oameni, adică o persoană a cheltuit aproximativ 165 de euro. „O treime din sumă este cheltuită în Germania, o sumă importantă este cheltuită în Italia şi cred că foarte puţin se cheltuieşte în România, aproape nimic”, a subliniat el. Oficialul a observat diferenţe majore privind sănătatea orală la copii între zona de nord-vest a Europei - ţările scandinave (Olanda, Germania, Marea Britanie) şi zona de sud-est a Europei (România, Bulgaria). El speră ca pe parcursul congresului să culeagă toate informaţiile şi de la reprezentanţii celorlalte state participante şi să le arate politicienilor din toate ţările din UE. „Trebuie să convingem politicienii să sprijine oamenii pentru ca aceştia să înţeleagă faptul că o bună igienă orală duce la o bună sănătate a danturii şi, implicit, la o bună stare de sănătate generală, care se traduce printr-o mai bună calitate a vieţii la bătrâneţe”, a declarat, la rândul său, preşedintele Consiliului European al Şefilor Naţionali pentru Stomatologie, conf. dr. Paula Vassallo (Malta). Şi preşedintele EADPH, conf. dr. Georgios Tsakos (Anglia), a subliniat că la nivelul UE sunt diferenţe între programele stomatologice pentru copii. „Pot să spun că am învăţat mai multe din această întâlnire decât am contribuit. Este o iniţiativă binevenită şi va fi interesant să vedem şi ce putem face cu informaţiile pe care le-am aflat astăzi. Nu trebuie să ne referim doar la diferenţele dintre ţări, ci şi la diferenţele dintre grupurile care fac parte din aceeaşi ţară. În multe zone din UE se găsesc situaţii în care sănătatea orală nu mai beneficiază de finanţare”, a declarat el. Vestea bună pentru România este că în noul Contract-Cadru din Sănătate, care va intra în vigoare din iunie, sunt prevăzute sume şi pentru medicina stomatologică, fie pentru prevenţie, fie pentru diferite tratamente, după peste trei ani în care nu a mai fost alocat niciun leu. Aşteptatele norme metodologice ale contractului vor fi cele care vor detalia exact serviciile ce vor fi decontate şi cărei categorii de populaţie.