21 de miniștri ai Afacerilor Externe s-au întâlnit ieri, la Londra, pentru a-și coordona eforturile pentru a combate gruparea jihadistă Stat Islamic (SI), care din luna iunie controlează vaste teritorii din Siria și Irak. Alături de SUA și Marea Britanie, participanții la acest summit - Australia, Bahrain, Belgia, Canada, Danemarca, Egipt, Franța, Germania, Irak, Italia, Iordania, Kuweit, Olanda, Norvegia, Qatar, Arabia Saudită, Spania, Turcia și Emiratele Arabe Unite - sunt vizați  direct de amenințările jihadiștilor radicali. Potrivit unor surse diplomatice, se estimează că Iordania, Tunisia și Liban sunt țările apropiate Europei care furnizează cel mai mare număr de combatanți, cu câte 287, 273, respectiv 185 de militanți. Cei mai periculoși sunt însă europenii care luptă alături de SI, pentru că pot continua lupta în țările de baștină, odată reveniți din zonele de conflict. Franța, cel mai greu afectată de valul recent de atentate, ar fi vizată de nu mai puțin de 21 de jihadiști reveniți în țară după ce au luptat pentru SI. Și circa 4.000 de cetățeni din țările Asiei Centrale fac parte din efectivele SI, potrivit organizației neguvernamentale The International Crisis Group, cu sediul la Bruxelles. Această organizație susține că eforturile europenilor sunt menite eșecului, atât timp cât țările din Asia Centrală nu vor pune la punct un plan concret și o acțiune coordonată, vizând îndeosebi întărirea securității și aplicarea reformelor sociale și politice, iar radicalismul va crește și va reprezenta, în cele din urmă, o amenințare serioasă pentru stabilitatea lor.

Un prim pas pare să fi fost făcut de serviciile de informaţii pakistaneze, care au arestat un presupus lider local al grupării SI şi pe doi dintre complicii lui, în oraşul Lahore, într-un moment în care milițiile taliban au început să îi jure credinţă. Surse din cadrul serviciilor de securitate au anunţat arestarea lui Yousaf al-Salafi, un pakistanezo-sirian de 40 de ani, a imamului Hafiz Tayyab şi a unui alt complice identificat drept ”Doctorul Fuwad”, ce recrutau tineri pentru a-i trimite să lupte alături de SI în Siria. În ultimele luni, oficialii afgani şi pakistanezi şi-au exprimat temerile cu privire la extinderea SI în regiune, în timp ce o perioadă de incertitudine se deschide odată cu încheierea misiunii de luptă a NATO în Afganistan. Circa zece lideri taliban de rang înalt, în principal pakistanezi, au jurat credinţă ”colectiv” Statului Islamic, care a proclamat un califat în Siria şi Irak, potrivit unei înregistrări video difuzate la începutul lunii pe forumurile jihadiste.

ULTIMELE 24 DE ORE Premierul Shinzo Abe şi şeful diplomaţiei, Fumio Kishida, au activat toate canalele diplomatice din Turcia, Franţa, Italia, SUA, Marea Britanie, Iran și Iordania, în încercarea de a obţine eliberarea japonezilor Haruna Yukawa şi Kenji Goto, deţinuţi de SI. Marţi a fost difuzată o înregistrare video în care SI îşi afirmă intenţia de a-i ucide pe cei doi ostatici, dacă nu primeşte 200 de milioane de dolari în 72 de ore. În replică, premierul Abe, care se afla atunci în Orientul Mijlociu, unde a oferit un ajutor umanitar de 200 de milioane de dolari pentru populaţia care a căzut victimă avansării SI în Siria şi Irak, a jurat să nu cedeze în faţa terorismului. Ultimatumul expiră azi, la ora 14.50, după cum a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului nipon. 

Japonia nu ştie situaţia exactă în care se află ostaticii, în lipsa unui contact, chiar şi indirect, cu răpitorii. Într-o înregistrare video realizată în luna octombrie, înainte de a intra în zona controlată de SI, jurnalistul japonez răpit Kenji Goto explica cum a plecat în căutarea lui Haruna Yukawa, fondatorul unei mici firme de securitate, care fusese capturat în august. ”Dacă mi se întâmplă ceva, responsabilitatea este în totalitate a mea”, insista acesta în acel mesaj. Un ghid al lui Goto, care a vorbit la televiziunile japoneze, a primit misiunea de a-i contacta familia în cazul în care bărbatul nu mai dădea niciun semn de viaţă mai mult de o săptămână, ceea ce s-a şi întâmplat. Soţia jurnalistului independent, un bărbat de 40 de ani, obişnuit cu zone ostile, a primit încă din noiembrie o serie de e-mailuri de la un aşa-zis membru SI care îi cerea bani. Într-un schimb de mesaje pe internet între un jurnalist al postului public japonez NHK şi un presupus purtător de cuvânt al SI, acesta din urmă insistă asupra faptului că SI nu va face concesii, presând Guvernul să accepte cererea sa și repetând că ”lupta nu este economică, ci psihologică”. Ministrul Apărării, gen. Nakatani, care se află la Londra, a confirmat că Guvernul nipon este îndemnat din exterior să nu dea niciun ban SI, vorbind despre o atitudine fermă din partea omologului său britanic. Însă presa a afirmat că Japonia a plătit deja în trecut bani celor care au luat ostatici cetăţeni ai săi. De această dată, având în vedere suma mare şi faptul că cei doi bărbaţi deţinuţi au intrat într-o zonă riscantă în deplină cunoştinţă de cauză, se poate presupune că nu se va plăti nimic, consideră o parte dintre ziare.

SCHIMB DE TABĂRĂ Riscurile sunt foarte mari când vine vorba despre gruparea SI. Ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, a vorbit despre riscurile jihadiste în rândul armatei franceze, dar şi în alte domenii profesionale, apreciind însă că trebuie păstrat secretul pe această temă. ”Există printre jihadişti foşti militari, ca şi profesionişti din alte domenii. Nu cred că este necesar să identificăm liste de apartenenţă la un corp sau altul de activitate socială, pentru a spune că terorismul vine de aici”, a declarat ministrul la postul de radio RTL. Jean-Yves Le Drian a subliniat că armata monitorizează îndeaproape riscurile de radicalizare în rândurile sale, precum şi cazurile soldaţilor plecaţi să se alăture jihadului în Irak şi Siria. ”În prezent, 3.000 de persoane trebuie monitorizate, existând riscul de a deveni terorişti sau fiind deja actori. Printre ele sunt şi foşti militari, dar noi ştim acest lucru şi îi urmărim”, a precizat acesta. ”Avem servicii interne în armata franceză care monitorizează îndeaproape riscurile potenţiale pe care le pot reprezenta anumite elemente. Noi ştim, îi urmărim şi acţionăm”, a subliniat generalul Le Drian.

Autorităţile franceze par deosebit de îngrijorate de riscurile de radicalizare în cadrul armatei, unde candidaţi potenţiali la jihad s-ar putea antrena pentru folosirea armelor şi explozibililor. Efectivele DPSD (Direcţia de protecţie şi securitate a apărării), care efectuează anchete interne în legătură cu serviciile de informaţii interne (DGSI), vor fi prin urmare sporite. Serviciul are în prezent aproximativ 1.000 de membri care se ocupă în primul rând cu examinarea dosarelor de recrutare. Majoritatea foştilor militari francezi ajunşi în Siria şi Irak, inclusiv veterani ai forţelor speciale şi ai Legiunii Străine, au devenit membri ai grupului terorist sunnit. Potrivit publicației ”L'Opinion”, unul dintre veteranii fugiţi în Orientul Mijlociu a fost membru al Regimentului I de paraşutişti al infanteriei marine din Bayonne, un regiment de elită al armatei franceze, şi a urmat un antrenament specific trupelor comando.

LEGISLAȚIE INTRUZIVĂ, LIPSĂ DE REZULTATE Autoritățile franceze nu au putut împiedica atacurile comise la Paris la începutul lunii ianuarie, în pofida uneia dintre cele mai intruzive legislații din Europa privind monitorizarea comunicațiilor telefonice și electronice, a declarat fostul consultant al Agenției de Securitate Națională (NSA) din SUA Edward Snowden. ”Franța a adoptat, anul trecut, una dintre legile cele mai intruzive privind monitorizarea comunicațiilor și cu cea mai extinsă arie de aplicare din Europa, iar acest lucru nu a împiedicat atacurile”, a opinat Edward Snowden într-un interviu acordat televiziunii publice olandeze. Parlamentul francez a adoptat definitiv la 10 decembrie 2013 Legea programării militare 2014-2019, care stabilește cadrul bugetar al apărării pentru o perioadă de șase ani. Extrem de contestat, articolul 13 al acestei legi oferă un mai mare acces serviciilor de informații interne, poliției și jandarmeriei la datele telefonice și informatice, în contextul luptei împotriva terorismului și a crimei organizate.

Edward Snowden, intervievat din Moscova, unde beneficiază de azil politic pentru a scăpa de urmărirea penală din SUA pentru spionaj, a făcut o paralelă cu SUA și ”Patriot Act”, o lege controversată, adoptată după atentatele de la 11 septembrie 2001. ”Monitorizarea convorbirilor telefonice nu a împiedicat atentatul de la Maratonul din Boston din aprilie 2013, cel mai grav atac de pe teritoriul american după 11 septembrie 2001”, a argumentat Edward Snowden.

EXTREMISM ÎN SENS INVERS Mișcarea germană împotriva islamizării PEGIDA a adunat miercuri seară, la Leipzig, numai 15.000 de manifestanți, cu mult sub așteptările organizatorilor, care mizau pe o participare între 40.000 și 60.000 de persoane, după ce și-a anulat, de teama atentatelor, mitingul prevăzut luni la Dresda. Totodată, circa 20.000 de contramanifestanți au încercuit marșul LEGIDA (Locuitori din Leipzig contra islamizării Occidentului), masat în fața Operei, care se prezintă ca o versiune locală a mișcării PEGIDA, apărută în toamnă la Dresda. ”Wir sind das Volk”, în traducere ”Noi suntem poporul!”, au scandat participanții la marșul LEGIDA, un slogan care a aparținut manifestanților contra regimului din RDG, cu puțin înainte de căderea Zidului Berlinului, la sfârșitul anului 1989. Organizatorii marșului de la Leipzig sunt descriși de șeful serviciilor locale de informații, într-un interviu acordat cotidianului ”Die Welt”, ca fiind mai fermi și mult mai radicali decât cei din Dresda. Este vorba, în special, de trei persoane: un avocat apropiat partidului neonazist NPD, un individ din lumea huliganilor și un fost vânzător de mărunțișuri care se prezintă ca fiind specialist în istoria celui de-al III-lea Reich. Cu ocazia primului marș, în urmă cu zece zile, LEGIDA a reușit să adune între 2.000 și 3.000 de persoane, în timp ce numărul contramanifestanților, cei mai mulți din rândurile extremei stânga locale, în mod tradițional foarte activă, s-a ridicat la aproape 30.000