Consiliul de Securitate ONU a adoptat, joi, în unanimitate, sub preşedinţia lui Barack Obama, o rezoluţie care cere instaurarea unei lumi denuclearizate. După aceea, Obama l-a citat pe unul dintre predecesorii săi la Casa Albă, republicanul Ronald Reagan, spunîndu-le celor 14 colegi din Consiliu: ”Un război nuclear nu poate fi cîştigat şi, deci, nu trebuie niciodată desfăşurat”. Rezoluţia 1887, redactată de SUA, le cere statelor semnatare ale Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) să-şi respecte obligaţiile, iar celorlalţi să li se alăture cît mai rapid ca state fără arma atomică. TNP are 189 state semnatare. Israelul, considerat posesor al armei nucleare, dar care nu a recunoscut niciodată acest lucru, nu face parte din Tratat. India şi Pakistanul, care au arma nucleară, nu l-au semnat, iar Coreea de Nord s-a retras în 2003. Textul le mai cere statelor ”să se implice cu bună credinţă în negocieri, pentru măsuri eficiente de reducere a arsenalelor nucleare şi pentru dezarmare şi să acţioneze pentru elaborarea unui Tratat de dezarmare general şi complet sub strict control internaţional”. Rezoluţia nu menţionează explicit Iranul sau Coreea de Nord, dar reaminteşte validitatea rezoluţiilor adoptate recent de Consiliu şi care sancţionează aceste două state pentru activităţile lor nucleare sau balistice sensibile.

De asemenea, rezoluţia le cere tuturor statelor ”să se abţină de la orice test nuclear şi să se alăture Tratatului internaţional de interzicere a acestor teste, pentru a permite intrarea sa în vigoare”. Textul cere Conferinţei pentru dezarmare să negocieze cît mai rapid un posibil Tratat ce ar interzice producerea de materiale destinate armelor sau explozibililor nucleari. El deplînge ”problemele majore puse acum regimului de neproliferare, pe care Consiliul le-a identificat drept ameninţări la adresa păcii şi securităţii internaţionale” şi cere părţilor să respecte deplin obligaţiile ce decurg din rezoluţiile pertinente ale Consiliului. Acest paragraf este o aluzie la Iran şi Coreea de Nord. Proiectul încurajează eforturile pentru dezvoltarea utilizării paşnice a energiei nucleare, într-un cadru care reduce riscurile de proliferare şi respectă criteriile internaţionale stricte în materie de garanţii şi securitate. Textul cere ca Tratatul să le recunoască semnatarilor săi dreptul de a folosi energia nucleară în scopuri paşnice, fără discriminare şi le cere statelor să adopte sisteme mai stricte de control asupra exporturilor de materii sensibile şi tehnologii din ciclul nuclear. Cele 15 state din Consiliul de Securitate, printre care cele cinci permanente - China, SUA, Franţa, Marea Britanie, Rusia - au fost reprezentate de şefii de stat sau de guvern la acest summit.

Pledoarii pentru reformarea Consiliului de Securitate ONU

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a cerut, într-un discurs susţinut la tribuna ONU, extinderea Consiliului de Securitate ONU, considerînd că ”a venit vremea pentru a găsi o formulă de compromis”. Preşedintele rus a calificat reforma Consiliului de Securitate drept ”o componentă crucială pentru înnoirea organizaţiei”. Potrivit acestuia, ”ONU trebuie să se adapteze raţional la realităţile mondiale”. Negocierile interguvernamentale pentru reformarea sistemului ONU, inclusiv extinderea Consiliului de Securitate, au fost demarate la începutul lui 2009. Cei cinci membri permanenţi vor să-şi păstreze dreptul de veto, în vreme ce presiunea creşte pentru a mări atît numărul ţărilor prezente în Consiliu, cît şi cel al membrilor permanenţi.

Şi preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, le-a propus, miercuri, statelor membre ONU ”să se pună de acord, pînă la sfîrşitul acestui an, cel puţin asupra unei reforme provizorii a Consiliului de Securitate”. Preşedintele francez a luat cuvîntul cu ocazia deschiderii celei de-a 64-a Adunări Generale a ONU. ”Criza ne obligă să dăm dovadă de imaginaţie şi de îndrăzneală”, a precizat Sarkozy, considerînd că ”în politică, economie, mediu, ni se impune necesitatea unei noi guvernări mondiale. Cele mai dezvoltate ţări nu pot pretinde să guverneze singure lumea şi trebuie lărgit cercul membrilor permanenţi şi nepermanenţi ai Consiliului de Securitate”. Franţa cere de mai multe luni o extindere a Consiliului de Securitate. ”Este inacceptabil ca ţările de pe continentul african să nu aibă un membru permanent în Consiliul de Securitate, sau continentul sud-american, cu o mare putere cum este Brazilia, sau India cu un miliard de locuitori ai săi, sau Japonia sau Germania să fie excluse”, a precizat el.