Statele UE s-au reunit luni, la Bruxelles, în cadrul unui summit extraordinar, pentru a analiza consecinţele conflictului din Georgia şi a elabora o poziţie comună privind atitudinea pe care UE o va adopta faţă de Rusia. “Este în discuţie ataşamentul Rusiei faţă de o relaţie bună şi de cooperare cu restul Europei”, a subliniat liderul francez Nicolas Sarkozy, preşedinte în exerciţiu al UE, în invitaţia pe care a adresat-o celor 26 de omologi ai săi. “În urma ofensivei lansate de Rusia, la 8 august, pentru contracararea tentativei Georgiei de a prelua controlul asupra regiunii separatiste Osetia de Sud, UE a jucat un rol principal pentru încheierea unui acord de încetare a focului”, a amintit Sarkozy, care a negociat un plan de pace în şase puncte. UE cere ca acest plan să fie aplicat în întregime, ceea ce implică instaurarea unui mecanism internaţional de monitorizare în jurul Osetiei de Sud şi lansarea unor discuţii internaţionale pe tema Osetiei de Sud şi Abhaziei, cealaltă regiune separatistă georgiană. Între timp, Moscova a recunoscut independenţa celor două regiuni, atrăgîndu-şi o serie de critici din partea Occidentului. “În opinia UE, ideea este de a pune sub supraveghere relaţiile UE-Rusia”, a explicat un diplomat francez. În schimb, momentul sancţiunilor nu a sosit încă, potrivit anturajului lui Sarkozy. “Sîntem în faza dialogului, a dialogului ferm”, a aprecizat acesta.

În încheierea summit-ului de la Bruxelles, UE a decis să amîne următoarele reuniuni prevăzute pentru a negocia un acord de parteneriat consolidat cu Rusia, a anunţat, luni, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. Orice propunere referitoare la măsuri punitive ar fi putut alimenta tensiunile dintre cele 27 de state membre, divizate privind atitudinea care trebuie adoptată faţă de Moscova. Sarkozy a subliniat în invitaţia sa că UE va trebui să exprime un mesaj clar şi unitar. Mai mult, înaintea summit-ului, preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat statele europene cu privire la represaliile pe care le-ar putea avea în vedere, precizînd că Rusia ar putea să adopte, la rîndul ei, sancţiuni. În perioada imediat următoare, singura măsură luată în considerare de UE constă în suspendarea temporară a negocierilor în vederea unui acord pentru consolidarea parteneriatului UE-Rusia.

Manifestaţii de susţinere a Georgiei au loc în mai multe oraşe europene

Centrul oraşului Tbilisi a fost paralizat, ieri, de manifestanţii care au denunţat “agresiunea rusă”, iar responsabilii georgieni spun că a fost cea mai mare manifestaţie din istoria ţării, acţiuni similare fiind organizate şi în mai multe oraşe europene. “Georgia este mai unită ca niciodată, un milion de oameni au ieşit în stradă, în oraşele Georgiei”, a declarat preşedintele Mihail Saakaşvili, în faţa mulţimii strînse pe principalele artere ale capitalei. “Ne vom întoarce acasă, în locuinţele noastre din Abhazia şi Osetia de Sud”, a spus Saakaşvili, dînd asigurări că “Georgia va învinge graţie unităţii”.

Manifestaţii similare, la care au participat cîteva zeci de persoane, au fost organizate în mai multe oraşe europene, printre care Londra, Atena, Milano. Posturile de televiziune georgiene au prezentat imagini cu manifestaţii din Los Angeles, Munchen, Stockholm şi Bruxelles. Manifestaţiile au coincis cu organizarea la Bruxelles a summit-ului extraordinar UE.

Rusia cere impunerea unui embargo asupra livrărilor de arme către Georgia

Rusia cere impunerea unui embargo asupra livrărilor de arme către Georgia, necesar, în opinia sa, pentru a evita un nou conflict armat în regiune, a declarat luni ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. “Pentru început, ar fi oportună impunerea unui embargo asupra livrărilor de arme acestui regim, pînă cînd alte autorităţi vor face din Georgia un stat normal”, a declarat el, într-un discurs rostit la Moscova, în faţa studenţilor. “Rusia va continua să ia măsuri pentru a-i pedepsi pe vinovaţi, astfel încît nimeni să nu mai recurgă la forţă în regiune şi regimul preşedintelui georgian, Mihail Saakaşvili, să nu mai poată face niciodată acest lucru”, a adăugat el. Lavrov a precizat că “Rusia vrea cooperarea cea mai apropiată cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi ONU pentru aplicarea celor şase puncte ale acordului de încetare a focului negociat de Franţa”.

Georgia recunoaşte utilizarea bombelor cu submuniţii în Osetia de Sud

Oficiali georgieni au recunoscut în faţa organizaţiei Human Rights Watch (HRW) că au utilizat bombe cu submuniţii în Osetia de Sud, în cursul conflictului cu Rusia, a anunţat, luni, organizaţia, care a denunţat, de asemenea, utilizarea lor de către Moscova. Bonnie Docherty, specialist al diviziei de arme a organizaţiei pentru apărarea drepturilor omului, a declarat că “oficiali georgieni au recunoscut că au utilizat bombe cu submuniţie de tip M85 în apropierea tunelului Roki, dintre Rusia şi Osetia de Sud”. Human Rights Watch a afirmat că cel puţin 14 civili au fost ucişi, iar cîteva mii au fost răniţi în cele patru sate în care au fost utilizate bombe cu submuniţie de către forţele ruse sau georgiene. “Rusia a negat că ar fi utilizat bombe cu submuniţie, dar noi avem probe incontestabile că a folosit astfel de armament în mai multe locuri”, subliniază reprezentata HRW. Cu ocazia Conferinţei pentru Dezarmare, Georgia a acuzat Rusia că a utilizat bombe cu submuniţie împotriva civililor. Armata rusă a utilizat rachete Iskander, Tochka-U, Grad şi Urgan dotate cu bombe cu submuniţie, afirma ambasadorul georgian Giorgi Gorgiladze. La rîndul său, reprezentantul Rusiei la Conferinţa pentru Dezarmare, Valeri Loşcinin, a replicat că “Georgia a comis acte de genocid în Osetia de Sud”.

Gazprom întrerupe temporar livrările de gaze naturale prin gazoductul Iamal-Europa

Coincidenţă sau nu, Gazprom, cea mai mare companie de gaze naturale din lume, va întrerupe pentru lucrări, astăzi, furnizarea gazelor naturale prin gazoducutul Iamal-Europa, spre Germania şi Polonia şi prevede o compensare a livrărilor pe alte rute, potrivit unui comunicat de luni al Gazprom. Lucrările, efectuate la cererea companiilor Evropol Gaz şi Wingas, sînt efectuate în Polonia şi în Germania. După terminarea lucrărilor, transportul de gaze naturale va fi reluat integral, conform comenzilor consumatorilor din Germania şi din Polonia, din 4 septembrie de la ora 18:00 GMT.