Ieri au început la Newport, în Țara Galilor, lucrările summitului NATO, care se desfășoară într-un context politico-militar extrem de tensionat, din cauza crizei din Ucraina și a expansiunii insurgenților Grupului Islamic în Irak și Siria. În timp ce aproximativ 60 de şefi de stat şi de guvern participau la fotografia de grup la prânz, pentru un summit menit să trimită un mesaj de fermitate Rusiei, replica Moscovei nu a întârziat să apară. ”SUA susţin partea favorabilă războiului în Ucraina”, a afirmat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, denunţând o ”izbucnire a retoricii antiruse în contextul crizei ucrainene”. La rândul său, vicepremierul rus, Dmitri Rogozin, a calificat NATO drept ”fiică isterică a Războiului Rece” și a afirmat că situația din Ucraina ajută SUA să slăbească UE, concurentul său economic. În acest context de escaladare a declaraţiilor, preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, invitat la summitul NATO, a dat asigurări că un plan pentru un armistiţiu în estul separatist al Ucrainei urmează să fie semnat astăzi, la Minsk.

PREȚUL UNEI APĂRĂRI CREDIBILE Cei 28 de şefi de stat şi de guvern din cadrul NATO decid la summitul din Ţara Galilor să creeze, în cadrul Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, unităţi capabile să se mobilizeze în câteva zile, dacă izbucneşte o criză. Acest plan de reacţie (Readiness Action Plan, RAP) ar putea să fie operaţional până la sfârşitul anului. Proiectul de dezvoltare a unor unităţi de reacţie în cadrul NATO ca răspuns la criza ucraineană ar urma să coste câteva sute de milioane de euro pe an, a apreciat generalul Jean-Paul Paloméros, care conduce unul dintre cele două comandamente strategice ale NATO de la Norfolk, în SUA, apreciind că este vorba despre ”preţul unei apărări credibile”. Cu titlul de exemplu, SUA, care asigură trei sferturi din finanţarea NATO, au cheltuit în 2013 aproximativ 640 miliarde de dolari în acest domeniu.

AJUTOR PENTRU IRAK Ieri, secretarul general al NATO a anunțat că organizația ar fi pregătită să examineze serios o eventuală cerere de ajutor din partea Irakului, în lupta împotriva insurgenţilor din gruparea Statul Islamic. Amintind că NATO a trimis o misiune de antrenament şi formare în Irak până în 2011, el a precizat că o astfel de misiune ar putea fi reactivată, dacă Guvernul irakian ar cere acest lucru. ”Comunitatea internaţională are obligaţia de a stopa progresul Statului Islamic, o organizaţie ultraradicală ce încearcă să înfiinţeze un califat în zona dintre Irak şi Siria. Felicit acţiunea militară americană pentru a stopa progresul acestei organizaţii teroriste”, a declarat Rasmussen.

Jihadiştii din cadrul SI au executat peste 700 de prizonieri în Irak, de la începutul ofensivei fulgerătoare pe care au lansat-o în această țară, în iunie, a anunțat, miercuri, Human Rights Watch (HRW), citată de Russia Today. Aproximativ 1.700 de membri ai forţelor irakiene de securitate s-au predat SI în iunie, în timp ce jihadiştii cucereau al doilea oraş ca mărime din Irak, Mosul, şi înaintau spre Bagdad, în fața unei armate irakiene în derută. Ulterior, SI a publicat fotografii ce păreau să prezinte executarea într-o zonă de deşert a zeci de bărbați îmbrăcați în civil şi a afirmat că a ucis, în total, sute de prizonieri. HRW a anunţat că între 560 şi 770 de bărbaţi au fost ucişi, toţi sau majoritatea fiind, se pare, militari ai armatei irakiene care au fost capturaţi. HRW a identificat deja, la sfârşitul lui iunie, două locuri în care SI a efectuat execuţii în masă.

Lupta împotriva grupării Statul Islamic, responsabilă de numeroase abuzuri în Irak şi Siria şi care a revendicat execuţia a doi jurnalişti americani, a fost în centrul discuţiilor la dineul şefilor de stat, joi seara. Washingtonul încearcă să construiască o coaliţie împotriva grupării. Londra nu exclude participarea la raiduri aeriene americane în Irak, în condiţiile în care un cetăţean britanic luat ostatic de gruparea Statul Islamic este ameninţat cu execuţia.

SOLUȚIA AFGANĂ Secretarul general al NATO i-a îndemnat, ieri, pe rivalii din scrutinul prezidenţial afgan să semneze un acord privind prezenţa trupelor străine în ţară, începând de anul viitor, în condiţiile în care Alianţa îşi va retrage trupele de luptă până în decembrie. Începând din iunie, cei doi rivali din scrutinul prezidenţial afgan, Abdullah Abdullah şi Ashraf Ghani, nu au reuşit să ajungă la un acord privind rezultatele scrutinului şi, în pofida unui acord privind componenţa unui guvern de uniune naţională obţinut de administraţia americană, situaţia pare blocată. Niciun şef de stat nu este, de altfel, prezent la Newport pentru a reprezenta Afganistanul, iar Kabulul l-a trimis pe ministrul Apărării, Bismillah Mohammadi. ISAF este misiunea cea mai lungă şi mai importantă efectuată sub egida NATO. O misiune de formare şi consiliere a forţelor armate şi poliţiei afgane, intitulată Resolute Support şi care trebuie să includă maximum 12.000 de persoane, urmează să preia ştafeta.