Conducătorii NATO s-au întâlnit, vineri, la Lisabona, pentru un summit de două zile în care trebuie să decidă retragerea până în 2014 a majorităţii trupelor din Afganistan şi amplasarea unui scut antirachetă în Europa. SUA şi cei 27 de aliaţi ai lor vor aproba afganizarea progresivă a operaţiunilor militare, începând din primul semestru al lui 2011. Această tranziţie înseamnă transferul progresiv al responsabilităţilor militare către armata afgană, care ar urma să se termine spre finele anului 2014. Prezentă în Afganistan din 2003, NATO nu a efectuat niciodată o intervenţie armată atât de importantă, atât de îndelungată şi atât de departe de bazele sale tradiţionale, cu pierderi crescânde (650 de morţi doar în acest an, până acum). Celelalte mari teme ale summit-ului sunt apărarea antirachetă în Europa, reînnoirea NATO şi relansarea cooperării cu Rusia.

Şefii de stat şi de guvern au început reuniunea prin dezbaterea unui nou concept strategic, care trebuie să servească drept ordin de misiune Alianţei, pentru următorii 10 ani. Se pune problema organizării Alianţei pentru a face faţă unor noi ameninţări: terorismul, războiul informatic, pirateria, proliferarea rachetelor balistice şi armamentului nuclear. Cei 28 de aliaţi trebuie să adopte declaraţia de principiu de a se dota cu un scut antirachetă pentru a proteja teritoriul european. Ei vor aproba, de asemenea, o masivă reducere a structurilor permanente ale NATO, cu circa o treime dintre cei 20.000 de angajaţi militari şi civili. Conducătorii aliaţi se întâlnesc cu preşedintele rus, Dmitri Medvedev, pentru un summit NATO-Rusia, care să aprofundeze cooperarea lor după răcirea provocată de războiul ruso-georgian din august 2008.

Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au pus punct controversei în privinţa viitoarei strategii a NATO, găsind, cu doar câteva ore înainte de summit-ul de la Lisabona, o formulă pentru a-şi reconcilia divergenţele. Parisul şi Berlinul aveau puncte de vedere diferite în ceea ce priveşte utilitatea sistemului antirachetă pe care SUA şi NATO vor să-l extindă la întreg teritoriul european. Polemica afecta direct conceptul strategic pe care NATO urmează să-l adopte la summit, care se vrea o foaie de parcurs pentru secolul XXI. Germania a văzut în scutul antirachetă ocazia ca NATO să renunţe, la momentul potrivit, la arma nucleară. Franţa, dimpotrivă, şi-a apărat arsenalul atomic şi autonomia deciziei sale în această privinţă. Compromisul s-a obţinut in extremis, odată cu redactarea noului concept strategic. În ultimele negocieri asupra textului, Berlinul a renunţat să mai lege lansarea scutului antirachetă de un angajament colectiv în ceea ce priveşte dezarmarea. Parisul, la rândul său, nu mai cere ca apărarea antirachetă să fie descrisă explicit ca o simplă completare la disuasiunea nucleară.

Aproximativ 50 de activişti pacifişti s-au reunit vineri într-un liceu din Lisabona pentru un contrasummit organizat de asociaţia Coordonarea Internaţională anti-NATO (ICC) în paralel cu reuniunea NATO. Alţi peste 150 de activişti pacifişti nu au putut veni pentru că au fost opriţi la frontierele portugheze, a declarat purtătorul de cuvânt al ICC, germanul Reiner Braun, care spera să adune între 300 şi 400 de persoane. ”Este o dovadă suplimentară că NATO şi democraţia nu merg împreună”, a spus Braun, în faţa unor activişti veniţi din Germania, Belgia, Spania, Franţa sau Irlanda. Vineri dimineaţă, un purtător de cuvânt al poliţiei portugheze a confirmat că aproximativ 200 de persoane au fost oprite la frontieră, după reinstituirea controalelor cu ocazia summit-ului NATO. Contrasummitul se va desfăşura până duminică şi va fi difuzat în direct prin Internet. Timp de trei zile, participanţii asistă la conferinţe pe tema noului concept strategic al NATO, pe tema arsenalului nuclear, relaţiilor cu Rusia şi situaţiei din Afganistan.