Liderii UE promit să apere ferm integritatea teritorială a Georgiei, la summit-ul de astăzi cu preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, dar poziţia lor va fi delicată, căci ar dori ca Moscova să le susţină poziţia la summit-ul de Washington dedicat crizei financiare. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a cărui ţară deţine preşedinţia UE şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, se întîlnesc cu Medvedev la Nisa, în Franţa, pentru doar patru ore de discuţii. Europenii şi ruşii vor pleca apoi separat, în această după-amiază, la summit-ul G20, unde se va discuta despre reforma sistemului financiar internaţional. Iminenţa summit-ului de la Washington face din criza financiară subiectul numărul unu al reuniunii UE - Rusia, potrivit ambasadorului rus la UE, Vladimir Cijov. Comisia Europeană recunoaşte că situaţia financiară va fi în centrul discuţiilor de astăzi, urmînd ca problema georgiană să fie abordată la dejunul de lucru programat ulterior.

Europa intenţionează să facă presiuni asupra administraţiei Bush să accepte o serie de măsuri de criză înainte de a se retrage, spre sfîrşitul lunii ianuarie. La rîndul lor, ruşii pledează, ca şi europenii, pentru o reformă a organizaţiilor financiare internaţionale şi mai ales a FMI, ceea ce ar putea face din Bruxelles şi Moscova aliaţi la summit-ul de la Washington. De altfel, surse de la Palatul Elysée, dar şi preşedintele Medvedev însuşi subliniază convergenţa de păreri apărută după un schimb de note între Paris şi Moscova. Contextul nu este, deci, tocmai propice pentru ca Nicolas Sarkozy să preseze Moscova să îşi continue retragerea militarilor din Georgia, prezenţi cu miile în regiunile separatiste Abhazia şi Osetia de Sud şi care ocupă districtul disputat Ahalgori. Cu atît mai mult cu cît preşedintele francez, spre deosebire de Polonia, Lituania, Marea Britanie şi Suedia, mai critice, consideră că Moscova şi-a respectat, în mare, angajamentele.

Sarkozy şi-a presat, totuşi, partenerii din UE să relanseze negocierile cu Moscova, pentru un acord de parteneriat consolidat, suspendate din 1 septembrie, din cauza conflictului georgian. Negocierile ar putea fi reluate la nivel de experţi la sfîrşitul lunii noiembrie, potrivit Comisiei, dar data exactă va fi fixată la summit-ul de azi. Pentru a-şi convinge partenerii, Franţa a promis că relaţiile cu Rusia nu vor reveni la „business as usual“ şi că vor presa Moscova să se implice constructiv în discuţiile lansate în 15 noiembrie, la Geneva, consacrate situaţiei din Caucaz. Franţa a promis de asemenea că va insista pentru ca observatorii internaţionali, ai UE şi OSCE, să aibă acces la regiunile separatiste, deşi Cijov afirmă că ţara sa nu va face nicio concesie în ceea ce priveşte Georgia. Dacă Medvedev vrea să rediscute cu europenii ideea sa de pact de securitate de la Vladivostok la Vancouver, Sarkozy îl va întreba despre ameninţarea sa recentă de a desfăşura rachete în Kaliningrad, în cazul în care americanii ar insista să instaleze un scut antirachetă în Polonia şi Cehia.

O problemă recurentă în relaţiile UE - Rusia şi care va fi abordată probabil la summit este cea a energiei. Europa îşi primeşte un sfert din necesarul de gaz din Rusia şi se teme pentru securitatea aprovizionărilor sale, a cărei fragilitate a fost pusă în evidenţă de conflictul georgian. Temerile sînt cu atît mai mari, cu cît miercuri, premierul rus, Vladimir Putin, a ameninţat că Moscova ar putea renunţa la proiectul Nord Stream, dacă partenerii europeni vor continua să îl tot amîne, construind în loc terminaluri de gaz lichefiat. Nord Stream, care ar trebui să lege Rusia şi Germania pe sub Marea Baltică, a stîrnit obiecţiile Poloniei, Estoniei şi Lituaniei, nemulţumite că sînt excluse. Comisarul european pentru Energie, Andris Piebalgs, a declarat recent că evenimentele din Georgia au dovedit că atît Nord Stream cît şi Nabucco, proiect european de la Marea Caspică spre sud-estul continentului, sînt necesare. Rusia are un proiect concurent pentru Nabucco, South Stream, construit în cooperare cu Italia.

Summitul se anunţă, deci, tensionat, o dovadă în plus a ”stagnării nervoase” care caracterizează relaţiile UE-Rusia de doi ani. Atmosfera nu s-a schimbat, în pofida optimismului de la precedentul summit UE - Rusia din iunie, în Siberia, primul pentru Medvedev. Europenii credeau atunci într-un dialog mai uşor cu Moscova. Rusia este ultima ţară cu care UE are două summit-uri pe an, iar europenii ar vrea să renunţe la unul. Însă, decizia nu va fi luată la Nisa, pentru că ar fi interpretată drept un nou semn de răcire a relaţiilor, pe care nimeni nu vrea să-l dea în prezent.