Liderii UE vor lua parte la un summit special consacrat crizei din Zona Euro, pe 30 ianuarie, a anunţat, ieri, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. ”Se va concentra pe locuri de muncă, iar aceasta este o provocare importantă, în contextul în care în majoritatea economiilor noastre este aşteptată o creştere economică zero. În unele dintre ele va fi chiar recesiune”, a spus Van Rompuy. Pe agendă urmează să fie şi implementarea unor reguli bugetare mai stricte, asupra cărora liderii UE au convenit la summit-ul precedent, din 9 decembrie, alături de un tratat interguvermental pe care Zona Euro intenţionează să îl folosească pentru a transpune regulile în lege. Un grup de lucru însărcinat cu redactarea tratatului ar urma să îşi încheie lucrările în 20 ianuarie. Liderii celor 27 de state UE urmau, iniţial, să se întâlnească în 1 - 2 martie.

Secretarul de Stat german pentru Afaceri Europene, Werner Hoyer, va deveni şeful Băncii Europene de Investiţii de luna viitoare, a anunţat banca, ieri. Hoyer, politician din partidul aflat în coaliţie cu formaţiunea cancelarului Merkel, a fost recomandat pentru această funcţie de către miniştrii europeni de Finanţe, în noiembrie. El îi va urma în funcţie belgianului Philippe Maystadt. Banca Europeană de Investiţii finanţează proiecte de infrastructură, industrale şi de mediu în blocul european şi în afara lui.

Banca Centrală Europeană (BCE) va acorda băncilor din Zona Euro împrumuturi pe trei ani, de peste 489 miliarde de euro, peste estimările analiştilor, într-o ultimă încercare de a menţine fluxurile de credit, în condiţiile crizei datoriilor suverane. BCE va acorda 489 miliarde euro (645 milioane dolari) pentru credite de peste 1.000 de zile, un număr de 523 de bănci solicitând aceste fonduri. Împrumuturile vor fi acordate la nivelul mediu al ratei de referinţă, pe toată perioada.

Norvegia a oferit un împrumut de 9,4 miliarde de dolari FMI, pentru a suplimenta capacitatea de creditare a instituţiei, pe fondul crizei financiare, a anunţat, ieri, Guvernul. Creditul, care urmează să fie aprobat de Parlament, va duce la o dublare a împrumuturilor oferite de ţara scandinavă FMI. Într-o scrisoare adresată şefei FMI, Christine Lagarde, ministrul de Finanţe Sigbjorn Johnsen, a declarat că este important ca FMI să aibă o capacitate de creditare suficientă, pentru a acoperi nevoile ţărilor membre. FMI este un participant-cheie la pachetele de salvare pentru ţările care se confruntă cu probleme, inclusiv din Europa.

De cealaltă parte a oceanului, Rezerva Federală a SUA (Fed) a propus noi reguli pentru băncile mari americane, pentru întărirea sistemului financiar în faţa unui posibil colaps. Astfel, băncile cu active de peste 50 de miliarde de dolari trebuie să crească minimul de numerar pe care îl deţin. Cele mai mari instituţii financiare, precum Bank of America şi Goldman Sachs, vor face faţă unor cerinţe mai dure. Băncile americane se opun unei măriri de capital-tampon, susţinând că această măsură ar putea duce la sufocarea creditelor.