Liderii europeni şi ruşi se întîlnesc, astăzi şi mîine, în Extremul Orient, pentru un summit delicat, avînd ca puncte centrale aspecte comerciale şi energetice asupra cărora UE aşteaptă de multă vreme progrese din partea Moscovei. Preşedintele ceh, Vaclav Klaus, a cărui ţară asigură preşedinţia semestrială a UE, va reprezenta cele 27 de state europene la Habarovsk, împreună cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi Securitate Comună al UE, Javier Solana.

În opinia unui diplomat european, prezenţa lui Vaclav Klaus, văzut mai bine la Moscova decît mulţi alţi lideri din Europa de Est, ar putea fi un lucru pozitiv în faţa preşedintelui Dmitri Medvedev. Însă, nimic nu duce cu gîndul că prezenţa liderului ceh va destinde atmosfera, dat fiind numărul mare de puncte divergente. În primul rînd, comerţul: europenii continuă să aştepte ca Rusia să facă demersuri în privinţa marilor dosare care blochează aderarea ei la Organizaţia Mondială a Comerţului (impozite la importurile de lemn, taxe pentru companiile aeriene europene care survolează Siberia). În acelaşi timp, Bruxelles-ul reproşează Moscovei că în ultimele luni a crescut enorm drepturile de vamă la automobile, combine agricole, produse din oţel, produse agricole, televizoare, aparate de radio. Între 12 şi 15% din exporturile europene de mărfuri către Rusia (105 miliarde de euro în 2008) riscă să fie afectate, făcînd ca produsele europene să fie cu atît mai puţin atractive cu cît rubla s-a depreciat semnificativ. Şi asta, în condiţiile în care, la începutul lui aprilie, la Londra, Rusia a promis, alături de partenerii ei din G20, că va rezista în faţa protecţionismului.

În privinţa energiei, la patru luni după criza ruso-ucraineană a gazului care a făcut ca Moscova să fie considerată de Jose Manuel Barroso un furnizor nefiabil, discuţiile se anunţă la fel de dificile. Este de aşteptat că preşedintele Medvedev va relansa ideea evocată la 20 aprilie a unei noi carte energetice internaţionale, care să ia locul Cartei Energiei din 1991, pe care Rusia refuză să o ratifice. Însă, europenii refuză să le permită ruşilor să facă o diversiune cu această iniţiativă, afirmă un diplomat. La sfîrşitul lui aprilie, Comisia a precizat că exclude ideea înlocuirii actualei carte. Bruxelles-ul apreciază că principiile transparenţei şi reciprocităţii (în special în privinţa accesului pe piaţă) prevăzute de aceasta ar permite îmbunătăţirea siguranţei aprovizionărilor energetice, dacă Moscova s-ar angaja să le respecte. Această problemă crucială a energiei influenţează şi negocierile asupra unui nou acord de parteneriat UE-Rusia. Acesta ar urma să înlocuiască acordul încheiat în 1997, cînd Rusia, aflată în convalescenţă după destrămarea URSS, revendica mult mai puţine lucruri.

La nouă luni de la conflictul georgian, discuţiile se derulează pe un fond de tensiuni permanente între Rusia şi NATO, din care fac parte majoritatea statelor membre ale UE. De altfel, Rusia i-a acuzat pe europeni că vor să-şi extindă sfera de influenţă prin intermediul Parteneriatului Estic pe care UE l-a lansat la începutul lui mai, împreună cu şase foste republici sovietice, printre care şi Georgia.