Dacă vicepremierul rus Dmitri Rogozin pare să se fi liniştit şi a renunţat la comentariile belicoase, ministrul Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, s-a remarcat, ieri, cu o serie de afirmaţii la limita diplomaţiei. Acesta a afirmat că actuala criză ucraineană îşi are originile în summitul NATO de la Bucureşti, din 2008, când s-a stabilit că Ucraina şi Georgia vor deveni membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Întrebat, într-un interviu acordat Bloomberg TV, dacă Ucraina poate deveni membră a NATO, fără să folosească o negaţie, Serghei Lavrov a recunoscut că această variantă, care ar putea aduce infrastructură militară aproape de graniţele Rusiei, este departe de a fi acceptată. Pentru Rusia, ambiţiile europene ale Ucrainei şi Georgiei se încadrează într-un curent neo-fascist care nu vrea să mai recunoască meritele sovietice în încheierea celui de-al Doilea Război Mondial sau crearea Uniunii Sovietice. “Din punctul meu de vedere, totul a început mult mai devreme, în anii 1990, când NATO a stabilit că - în pofida tuturor declaraţiilor despre sfârşitul Războiului Rece şi despre faptul că nicio parte nu l-a câştigat - Alianţa se poate considera un câştigător. În termeni practici, seminţele acestei crize au fost sădite în anul 2008, în aprilie, în timpul summitului NATO de la Bucureşti, când liderii NATO au afirmat, în declaraţia finală, că Georgia şi Ucraina vor deveni membre ale Alianţei”, a explicat Serghei Lavrov.

Din tot interviul acordat lipseşte tocmai răspunsul clar la întrebarea dacă Rusia intenţionează să anexeze alte regiuni din Ucraina, Serghei Lavrov condiţionând evoluţia situaţiei de respectarea drepturilor etnicilor ruşi, români şi maghiari de pe teritoriul ucrainean. Întrebat şi dacă Rusia poate garanta că regiunile din estul şi sudul Ucrainei nu vor fi anexate, Serghei Lavrov a preferat să răspundă cu o întrebare retorică. “Poate Occidentul garanta că drepturile comunităţilor vorbitoare de limbă rusă, că drepturile etnicilor ruşi, că drepturile etnicilor maghiari, cele ale etnicilor români, polonezi şi ale altor minorităţi care trăiesc în Ucraina vor fi garantate? Ne poate garanta cineva că actuala coaliţie de la Kiev nu va susţine idei neonaziste, aşa cum face în prezent?”, a răspuns acesta, acuzând Occidentul că susţine administraţia antirusă şi antisemită de la Kiev.

Nu ştim dacă, la Berlin, cancelarul german Angela Merkel aflase despre declaraţiile lui Serghei Lavrov, dar aceasta a făcut o afirmaţie demnă de o concluzie: „Cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue pe termen mediu şi lung, dar este necesar un minim de valori comune”.