Liderii NATO au decis, sâmbătă, la Lisabona, în cadrul unuia dintre summit-urile cele mai importante din istoria Alianţei, să-şi retragă trupele de luptă din Afganistan, în termen de patru ani şi au obţinut cooperarea Rusiei pentru instalarea unui scut antirachetă în Europa. Aceste decizii foarte aşteptate i-au permis secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, să vorbească despre “unul dintre summit-urile cele mai importante din istoria Alianţei Nord-Atlantice”, care va avea o nouă strategie pentru următorul deceniu şi o transformare profundă a structurii sale de comandament.

Cei 28 de şefi de state şi de Guvern, reuniţi pentru două zile la Lisabona, au aprobat o strategie de retragere a majorităţii celor 150.000 de militari, pe măsură ce responsabilitatea operaţiunilor de luptă va fi transferată armatei afgane şi s-au angajat să susţină, pe termen lung, Guvernul de la Kabul. “Am lansat procesul prin care poporul afgan va redeveni stăpân al propriei sale case”, a subliniat Rasmussen. Transferul responsabilităţii ar urma să înceapă cel târziu în vara lui 2011 şi va continua până la sfârşitul lui 2014. Unul dintre aliaţii cei mai apropiaţi ai Washingtonului, Marea Britanie, s-a angajat, prin intermediul premierului David Cameron, să-şi retragă toate trupele de luptă până în 2015. Cu 10.000 de militari, contingentul britanic este al doilea ca importanţă în Afganistan. Un alt eveniment important al zilei, summit-ul NATO-Rusia, a permis liderilor occidentali să obţină un semnal clar din partea Moscovei, de sprijin pentru politica lor afgană. “Securitatea noastră este indivizibilă”, a declarat Rasmussen în faţa celor 29 de participanţi, între care preşedintele american, Barack Obama şi omologul său rus, Dmitri Medvedev. Ultimul summit NATO-Rusia s-a desfăşurat la Bucureşti, în aprilie 2008, dar războiul ruso-georgian din luna august a aceluiaşi an a provocat suspendarea cooperării între Alianţa Nord-Atlantică şi Moscova, înainte ca părţile să accepte să o relanseze în 2009. Un acord cu Rusia care ameliorează tranzitul feroviar al echipamentelor destinate trupelor NATO din Afganistan, pe teritoriul rus şi al republicilor din Asia Centrală, a fost încheiat iar circa 21 de elicoptere ruseşti de transport vor fi furnizate Afganistanului, odată stabilită finanţarea.

Moscova a acceptat de asemenea să relanseze cooperarea, suspendată de la începutul lui 2008, privind un program de protecţie împotriva rachetelor a militarilor aflaţi în operaţiuni. Dar, în primul rând, în pofida neîncrederii sale tradiţionale faţă de tot ce ar putea ameninţa forţa sa de disuasiune nucleară, Rusia a acceptat ideea de a coopera la scutul antirachetă, menit să protejeze teritoriul european. “Avem proiecte ambiţioase, vom coopera pe toate fronturile, inclusiv asupra apărării antirachetă europene”, a declarat Medvedev, considerând “încheiată perioada foarte dificilă de tensiune pe care au traversat-o NATO şi Rusia”. Pe de altă parte, preşedintele rus a făcut apel la Senatul american să dea dovadă de responsabilitate, ratificând tratatul ruso-american de dezarmare nucleară START, avertizând cu privire la o reciprocitate a poziţiei ruse. Anterior, preşedintele american a dat asigurări că a obţinut un sprijin amplu din partea aliaţilor săi din NATO pentru ratificarea tratatului, element crucial pentru securitatea europeană şi americană. O mare parte dintre republicanii din Senat blochează ratificarea Tratatului START, semnat în aprilie, de Obama şi Medvedev, la Praga. Acesta prevede o reducere cu 30% a numărului de focoase nucleare deţinute de cele două superputeri atomice şi verificări reciproce mai transparente.