Stabilizarea Georgiei, Ucrainei sau a R. Moldova, fără riscul de a li se închide uşa UE sau de a irita Moscova, acesta este obiectivul Parteneriatului Estic ce va fi lansat mîine, la Praga, de liderii Uniunii împreună cu şase foste republici sovietice. Cu toate că a făcut o prioritate din acest parteneriat, care include şi Azerbaidjanul, Armenia şi Belarusul, cu care europenii au reluat recent dialogul, preşedinţia cehă, foarte slăbită de plecarea guvernului Mirek Topolanek, vineri, nu a reuşit să-i convingă pe toţi liderii europeni să participe la summit. Dacă Germania, foarte îngrijorată de evoluţia Ucrainei, va fi reprezentată de Angela Merkel, nici preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, înlocuit de premierul Francois Fillon, nici britanicul Gordon Brown sau spaniolul Jose Luis Zapatero nu vor fi la Praga. Potrivit unui oficial din Comisie, ”există pericolul de a se da impresia că numai ţările din estul UE susţin acest proiect”.

Parteneriatul Estic a fost promovat de Polonia şi Suedia, aceste ţări considerînd că statele din respectiva regiune sînt prioritare comparativ cu altele, mai ales cele din Parteneriatul pentru Mediterana. Conflictul ruso-georgian din august sau recentele revolte din R. Moldova au convins statele ezitante, printre care Franţa, să ajute de urgenţă aceste şase ţări, dar au evidenţiat şi necesitatea de a se merge dincolo de politica de vecinătate. UE a alocat în acest scop 600 de milioane de euro pînă în 2013. Lista invitaţilor la summit era lungă la început. Liderul belarus, Aleksandr Lukaşenko, ”ultimul dictator din Europa”, care se temea că va fi tratat ca un paria, a decis pînă la urmă să fie înlocuit de vicepremierul Vladimir Semaşo. R. Moldova lui Vladimir Voronin, care a făcut declaraţii acuzatoare la adresa României, după revoltele din 7 aprilie, îl va trimite pe vicepremierul Andrei Stratan. Avînd în vederea criza politică din Ucraina, atît preşedintele Viktor Iuşcenko, cît şi premierul Iulia Timoşenko sînt aşteptaţi la summit. Criticile Rusiei, foarte apropiată de Belarus şi Armenia, nu au uşurat lucrurile. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat UE că vrea să-şi extindă sfera de influenţă prin acest parteneriat, în timp ce liderii europeni spun că pur şi simplu răspund cererii acestor state de a se apropia de UE şi au promis Rusiei că va putea participa la unele dintre proiectele multilaterale de parteneriat. Aceste proiecte ar urma să vizeze dezvoltarea societăţii civile, drepturile omului, gestionarea frontierelor şi securitatea energetică.

În afară de criticile Moscovei, cu care UE negociază în paralel un acord de parteneriat stratetgic, proiectul este afectat şi de divergenţele dintre europeni cu privire la obiectivele sale pe termen lung. În faţa noilor membre, care vor continuarea extinderii, Franţa, Germania şi Benelux sînt mai ezitante ca niciodată. Pentru ele, nici nu se pune problema să se scrie că aceste state sînt ”europene”, nici să se aibă în vedere o relaxare a condiţiilor de acordare a vizelor pentru cetăţenii acestor state în viitorul apropiat. Un compromis este în curs de negociere.