Programat pentru joi şi vineri la Khanti-Mansiisk în Siberia, summit-ul UE - Rusia, va avea ca obiectiv principal lansarea negocierilor oficiale pentru un nou acord de parteneriat şi cooperare. Acest nou acord ar reprezenta o oportunitate de actualizare a relaţiei UE - Rusia, pentru reflectarea schimbărilor substanţiale pe care atît Rusia, cît şi UE le-au parcurs după încheierea primului Acord, în anii 1990. Rusia este un partener vital al UE în abordarea problemelor globale, astfel că subiecte precum securitatea alimentară, securitatea energetică, schimbările climatice sînt pe agenda summit-ului. Se va discuta şi despre situaţia din Orientul Mijlociu, Afganistan, Iran, Ucraina şi Gruzia. Din partea Comisiei Europene vor participa Jose Manuel Barosso, preşedintele CE, precum şi comisarii Benita Ferrero-Waldner şi Peter Mandelson.
Noul acord ar putea fi încheiat în decurs de un an, a declarat miercuri o sursă de la Kremlin. Discuţiile pe tema acestui parteneriat strategic, care ar acoperi vaste domenii, de la problema energetică pînă la conflictul abhaz, urmează să fie lansate în cadrul summit-ului. UE încearcă să intensifice cooperarea cu Rusia în timpul preşedinţiei lui Dmitri Medvedev. Relaţiile între Europa şi Rusia s-au deteriorat în perioada mandatului preşedintelui Putin din cauza mai multor probleme, printre care energia şi libertăţile democratice. În schimb, Dmitri Medvedev a promis în mai la preluarea mandatului că va promova suveranitatea legii, libertatea de expresie şi drepturile omului. Totodată, Europa a încercat să obţină acces liber la resursele ruse de energie. Rusia, principalul furnizor de petrol şi gaz către UE, va insista pe un acces sporit la piaţa europeană şi călătorii fără vize pentru cetăţenii săi. Oficialii europeni vor aborda probabil şi problemele Rusiei în ceea ce priveşte democraţia.
Negocierile pe tema acordului au fost amînate pentru prima dată din cauza embargo-ului Rusiei pentru importurile de carne din Polonia. După rezolvarea acestei dispute, Lituania a cerut înăsprirea termenilor pentru furnizarea energiei de către Rusia, cooperarea juridică şi politica Moscovei în fostele state sovietice, printre care şi Gruzia. UE a aprobat un nou mandat de negociere la 27 mai, îndeplinind unele dintre pretenţiile Lituaniei. Summit-ul va oferi şi o oportunitate pentru a discuta despre principalele probleme internaţionale şi regionale, inclusiv conflictele îngheţate din Gruzia şi R.Moldova.
Discursul preşedintelui Medvedev diferă de cel al lui Vladimir Putin
Preşedintele rus se consideră un continuator al predecesorului său, Vladimir Putin, dar deosebirile între stilul şi tonul celor doi devin evidente. Dmitri Medvedev s-a prezentat în timpul campaniei electorale ca un continuator şi a repetat acest lucru, subliniind că politica dusă de fostul preşedinte al Rusiei nu se va schimba. “Politicienii sînt şi ei oameni şi ar trebui să aibă un stil şi un ton propriu. Dar asta nu trebuie să schimbe pilonii politici”, a explicat acesta. În timpul discuţiei de o oră şi jumătate, nu au existat atacuri dure la adresa Occidentului, care deveniseră caracteristici ale discursului lui Vladimir Putin în ultimii ani ai mandatului său. În schimb, alegîndu-şi cu atenţie cuvintele, noul lider de la Kremlin a evidenţiat libertatea, justiţia şi proprietatea privată.
Analiştii şi diplomaţii de la Moscova au păreri împărţite în ceea ce îl priveşte pe Dmitri Medvedev, un avocat care a lucrat cu Vladimir Putin în Primăria oraşului Sankt Petersburg în anii \'90. Pe de o parte sînt cei care consideră că Dmitri Medvedev ar fi mai liberal şi va aduce Rusia într-o nouă fază după mandatele succesive ale lui Putin, în vreme ce contestatarii săi îl văd ca o marionetă a fostului preşedinte. Declaraţiile făcute de actualul lider rus pentru Reuters, în cadrul primului său interviu pentru presa occidentală de la preluarea mandatului, pare a da cîştig de cauză primei grupări. Spre deosebire de Putin, care a atacat planurile de extindere a NATO în apropierea Rusiei, instalarea unui scut american antirachetă şi problemele cu Gruzia, Dmitri Medvedev nu a menţionat aceste probleme. Întrebat de criticile aduse politicii externe a Rusiei, a evitat să pună totul în seama ipocriziei statelor occidentale şi a standardelor duble, aşa cum ar fi făcut Putin. În ceea ce priveşte ameninţările ce vizează Rusia, acesta a numit probleme globale comune şi a desemnat sărăcia şi corupţia drept probleme specifice pentru statul rus. Întrebat cu privire la controlul Guvernului rus asupra presei, a precizat că nu poate fi de acord cu această întrebare. Preşedintele Rusiei, la fel ca predecesorul său, consideră că site-urile, publicaţiile şi canalele de televiziune sînt “absolut libere”.