Liderii celor 25 de state comunitare s-au reunit, vineri, în oraşul finlandez Lahti, la 100 de kilometri nord de Helsinki, pentru a dezbate o serie de probleme, în special cele din domeniul energetic, înainte de sosirea preşedintelui rus, Vladimir Putin. Blocul comunitar, din ce în ce mai mult dependent de surse energetice din state situate în afara graniţelor sale, urmăreşte dezvoltarea unei politici comune în acest domeniu, după ce ţări precum Germania şi Franţa acordă o importanţă deosebită relaţiilor directe cu marii furnizori de resurse energetice. Rusia este principala sursă de energie, furnizînd Uniunii Europene peste 25% din hidrocarburile necesare.

Uniunea Europeană aşteaptă o cooperare previzibilă şi transparentă din partea Moscovei, după ce Rusia a adoptat o serie de măsuri îngrijorătoare precum blocarea accesului companiilor occidentale pe piaţa extracţiei de hidrocarburi din Rusia. Ambasadorul Rusiei la Bruxelles, Vladimir Şijov, a dat însă asigurări că "Rusia doreşte să coopereze cu Occidentul, dar în mod echitabil", apreciind că "este normal ca Rusia, a cărei economie cunoaşte o perioadă de avînt după criza anilor '90, să ceară mai mult". Dineul de la Lahti cu liderul rus, Vladimir Putin, va permite europenilor să aducă în discuţie o serie de încălcări ale principiilor democratice, precum libertatea presei, după asasinarea ziaristei Anna Politkovskaia. Premierul finlandez, a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii Europene, a promis că va dezbate acest subiect cu liderul de la Kremlin, însă această problemă a divizat deja statele comunitare, o bună parte dintre ele, în special fostele ţări comuniste, considerînd că Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziţie mai dură în relaţiile cu Rusia.

În altă ordine de idei, Uniunea Europeană a anunţat că se implică în soluţionarea conflictelor îngheţate din spaţiul post-sovietic numai la invitaţia partenerilor săi, Republica Moldova şi Gruzia, a declarat Benita Ferrero Waldner, comisar european pentru Relaţii Externe şi Politică de Vecinătate. Aceasta a declarat, într-un interviu acordat publicaţiei ruse "Rossiiskaia Gazeta", că Uniunea Europeană nu poate închide ochii la conflictele din imediata vecinătate a blocului comunitar care riscă să submineze reformele din cele două ţări, Republica Moldova şi Gruzia. "Noi nu sîntem interesaţi de tensionarea situaţiei din zonele conflictelor ingheţate şi depunem eforturi pentru reglementarea lor. Fiecare vrea mai multă stabilitate şi prosperitate pentru familia sa. Fără pace, însă, acest lucru este imposibil de realizat", a menţionat comisarul european. Benita Ferrero Waldner a suţinut că, prin viitoarea recunoaştere a independenţei provinciei Kosovo, Uniunea Europeană va reduce tensiunile din regiune, dar a subiliniat că eventualul statut pe care provincia sîrbă l-ar putea dobîndi nu va fi considerat ca un precedent. La summit-ul Uniunii Europene de la Lahti se va dezbate şi situaţia creată în relaţiile bilaterale dintre Tbilisi şi Moscova. Republica Moldova, în calitate de stat membru GUAM, susţine Gruzia şi cere respectarea normelor internaţionale şi înlăturara presiunilor Moscovei asupra Guvernului gruzin.