OPOZIŢIA GERMANIEI Reuniunea ţărilor membre ale Zonei Euro, ce urma să aibă loc vineri, nu va mai fi organizat pentru că Germania se opune singurului subiect de pe agendă: suplimentarea fondurilor de salvare destinate economiilor afectate de criza datoriilor suverane. Diplomaţi din UE au decis săptămâna trecută că liderii din Zona Euro se vor întâlni vineri, după summit-ul UE de la Bruxelles, pentru a discuta despre anularea plafonului de 500 de miliarde de euro impus în cazul fondurilor de salvare. Dar, în condiţiile în care Germania, ţara cu cea mai mare contribuţie, a anunţat că nu este dispusă încă să accepte această măsură, reuniunea a fost anulată. Luni, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a declara că ţările din Zona Euro vor discuta acest dosar în luna martie, după aprobarea finală a celui de al doilea pachet de salvare pentru Grecia. Week-end-ul trecut, G20 a semnalat că nu va contribui la suplimentarea capacităţilor de creditare ale FMI până când Zona Euro nu şi le va suplimenta pe ale sale. Şefa FMI, Christine Lagarde, a precizat că şi contribuţia forului pe care îl conduce la noul pachet de salvare alocat Greciei va depinde de creşterea capacităţii mecanismelor financiare de siguranţă de care dispune Zona Euro.

FALIMENT CONTROLAT Parlamentul elen urma să aprobe, ieri, un nou set de măsuri de austeritate, în timp ce reacţiile din ţară faţă de votul din Parlamentul german, prin care a fost aprobat al doilea pachet de salvare, au fost împărţite. Parlamentul german a aprobat pachetul de salvare pentru Grecia cu 496 de voturi pentru, 90 împotrivă şi cinci abţineri. Ecologiştii şi social-democraţii, aflaţi în opoziţie, au susţinut Guvernul, însă 17 membri ai coaliţiei de la putere au votat împotriva planului. Noile măsuri de austeritate vizează noi reduceri de salarii şi pensii, în cadrul măsurilor de economisire promise în schimbul pachetului internaţional de salvare. Printre noile măsuri supuse la vot se numără scăderea salariului minim pe economie cu 22% şi cu 32% pentru cei cu vârsta sub 25 de ani. Propunerile au generat un val de nemulţumire în ţară, unde rata şomajului în rândul tinerilor a ajuns la aproape 50%.

Agenţia de evaluare financiară Standard and Poor\'s (S&P) nu a mai avut răbdare să aştepte noile măsuri şi a retrogradat Grecia la nivelul de faliment controlat, în urma acordului încheiat cu creditorii privaţi pentru anularea parţială a datoriilor. S&P a precizat că, după finalizarea procesului de ştergere a datoriilor, va evalua din nou Grecia şi ar putea creşte ratingul la CCC. Agenţia Fitch a luat o măsură similară săptămâna trecută. Guvernul elen a dat asigurări că decizia era aşteptată şi nu va afecta industria bancară. Detaliile planului de ştergere a 107 miliarde de dolari din datoriile Greciei au fost fixate în 21 februarie, la Bruxelles. Planul permite reducerea datoriei suverane elene în schimbul unei micşorări a valorii nominale a titlurilor cu 53,5% şi pierderi reale pentru băncile care deţin obligaţiuni de peste 70% din valoarea iniţială. Lista cu creditorii privaţi care vor să ia parte la acţiune va fi anunţată pe 9 martie, iar operaţiunea în sine va avea loc pe12 martie. Semnarea acordului pentru un nou credit cu partenerii europeni şi FMI urmează să aibă loc în 19 martie. Dacă Grecia nu va trece toate aceste etape, riscă să intre în incapacitate de plată pe 20 martie, când expiră obligaţiuni în valoare de 14,5 miliarde de euro, pe care ţara trebuie să le achite.

REFORMA PIEŢEI MUNCII Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, a declarat că Spania nu va reuşi să reducă rata şomajului de aproape 22,85% doar cu aplicarea măsurilor cuprinse în noua reformă a pieţei forţei de muncă, şi i-a recomandat executivului de la Madrid să facă investiţii în educaţie, să sprijine economia socială şi să combată economia subterană. „Trebuie căutate noi forme de investiţii în educaţie, în formarea profesională pe toată durata vieţii, pentru a uşura ajustarea flexibilă a populaţiei active”, a afirmat Laszlo Andor, insistând asupra faptului că politica industrială trebuie să aibă un rol esenţial pentru crearea de locuri de muncă de calitate. Comisarul european a dat exemplu provinciei Ţara Bascilor pentru menţinerea unui nivel ridicat de viaţă şi combaterea şomajului, însă a subliniat faptul că Spania este ţara cu situaţia cea mai critică. Guvernul spaniol a recunoscut că recent aprobata reformă a pieţei muncii, considerată istorică pentru efectele pe care le va avea asupra situaţiei angajărilor şi locurilor de muncă din Spania, nu este menită să dea rezultate pe termen scurt. La sfârşitul anului 2011, în Spania, rata şomajului era de 22,85% şi peste 5,2 milioane de persoane au rămas fără un loc de muncă, potrivit sondajului referitor la populaţia activă, realizat trimestrial de Institutul spaniol de statistică, iar estimările indică încă un an de recesiune, cu creşteri ale numărului de şomeri.