Apreciatul violonist elveţian Alexander Dubach, ajuns, la sfârşitul lunii trecute, pentru prima dată, în oraşul de la malul Mării Negre, nu este la prima misiune artistică pe meleagurile mioritice. La invitaţia Fundaţiei Rotary Constanţa, violonistul a susţinut, la Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, un recital caritabil - „Integrala Capriciilor pentru Vioară Solo”, de Paganini, pentru a sprijini participarea lotului de elevi ai Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” la un reputat concurs internaţional organizat de NASA.

Reporter: Vă amintiţi cum s-a petrecut „întâlnirea” cu marele Paganini?

Alexander Dubach: Sunt un mare admirator al muzicianului Niccolo Paganini, care este o legendă, cel mai mare virtuoz al muzicii tuturor timpurilor. Pe Niccolo Paganini l-am descoperit cand aveam opt ani. Părinţii mi-au cumpărat un disc cu o înregistrare Paganini. Am fost atât de impresionat încât ascultam zilnic Paganini. Atunci, nici nu îndrăzneam să mă gândesc la faptul că, într-o zi, o să-l interpretez.

Rep.: Cum aţi descoperit vioara?

A.D.: Pe de o parte, am fost atras de frumuseţea viorii, de forma sa. De asemenea, am fost fascinat de fizică, de modul cum se produce sunetul, cum trece arcuşul pe coarde, de vibraţiile care se transmit în corpul viorii.

Rep.: Aţi avut ocazia să-i cunoaşteţi pe tinerii violonişti de la Colegiul Naţional de Arte „Regina Maria”. Cum vi se par?

A.D. : I-am ascultat şi am fost emoţionat de ceea ce fac ei aici. Mi-ar plăcea să cânt în această sală. unde acustica este foarte bună.

Rep.: Sala Colegiului de Arte poartă numele lui Sergiu Celibidache, iar dvs. aţi avut posibilitatea să lucraţi cu maestrul. Ce fel de om era?

A.D.: E adevărat, am colaborat cu Sergiu Celibidache. Eram foarte tânăr. Aveam cu puţin peste 20 de ani. Îmi amintesc că era, ca şi mine, vegetarian. Era un foarte bun profesor şi, în plus, un mare filosof.

Rep.: Aţi avut şansa să îl cunoaşteţi şi pe Yehudi Menuhin, un muzician de suflet pentru români.

A.D. : Yehudi Menuhin iubea foarte mult poporul român, pentru că studiase cu George Enescu. E o onoare că am avut posibilitatea să-i cunosc pe aceşti maeştri.

Rep. : Cântaţi şi la alte instrumente?

A.D. : Cânt şi la pian, dar nu aşa cum cânt la vioară. Admir muzicienii care cântă la mai multe instrumente, dar eu mă dedic unuia singur. Viorii trebuie să i te dedici zilnic, nu este un instrument facil. De asemenea, compun. În zilele noastre, este foarte important pentru un instrumentist să fie şi creativ. Marii violonişti, cum e şi cazul lui Enescu, au fost şi importanţi compozitori.

Rep.: Cum găsiţi mişcarea muzicală contemporană? Care este viitorul marii muzici?

A.D.: Am fost la un concurs internaţional unde eu însumi m-am aflat printre laureaţi. Nivelul este foarte înalt. Există o mare speranţă pentru muzica de calitate, care îşi găseşte locul în toate timpurile. Admir, de asemenea, şcolile româneşti. Cunosc foarte mulţi români la care apreciez expresivitatea, sonoritatea, emoţiile.