Este unul dintre cei mai îndrăgiţi şi mai talentaţi actori ai momentului. Numele său, prezent pe afişe, asigură succesul unui spectacol de teatru care ajunge să se joace cu sala plină. Fiecărui rol îi împrumută câte ceva din personalitatea creatoare a omului Claudiu Bleonţ. Chiar dacă este acuzat că se îndreaptă prea mult spre comercial, atât în piesele de teatru, cât şi în apariţiile la televizor, actorul este împăcat cu sine însuşi: fiecare „compromis” de pe scenă este făcut în numele artei şi al „Măriei Sale, Publicul”. De altfel, Claudiu Bleonţ recunoaşte că este un om obişnuit, chinuit de aceleaşi întrebări existenţiale, care descoperă lumea, neîncetând să se mire şi să pună întrebări până la sfârşitul acestui „pelerinaj” care este viaţa.

Reporter : Ce le răspundeţi celor care vă acuză că, adesea, în rolurile pe care le interpretaţi în piesele de teatru, vă îndreptaţi spre comercial?

Claudiu Bleonţ: Menirea noastră, a actorilor, este aceea de a transmite un mesaj, iar acesta trebuie să fie plăcut. Şi mesajul trebuie plătit. Ca actor, şcoala de teatru te învaţă să serveşti orice om şi orice piesă. Faptul că, spre exemplu, astăzi mă puteţi vedea jucând în rolul lui Salieri, în „Amadeus”, iar mâine, făcând divertisment într-o emisiune, nu înseamnă că acolo sunt eu cu totul prezent. Nu sunt de principiul că, dacă joc teatru mare, pot mă izolez, să uit şi să nu mărturisesc că sunt un muritor, un om lipsit de valoare pentru ceilalţi. În acelaşi timp, sunt un copil, un licean, nu am aflat tot, nu ştiu tot şi nu sunt un model. Încerc să descoper. Sunt într-o stare de întrebare, de căutare, de explorare. Concluziile cred că vor apărea - dacă vor apărea - după ce închei acest pelerinaj care înseamnă viaţa.

Rep. : Probabil, prin mesajul pe care îl transmiteţi se explică succesul de care vă bucuraţi în rândul publicului tânăr.

C. B. : Sunt onorat să aud acest lucru. Am folosit televiziunea şi cu acest gând. Un actor trebuie să slujească unui public larg, de la înalte oficialităţi până la oameni care au fost daţi la o parte de societate. Eu sunt un actor, nu un „strat social”. Din orice rol se poate învăţa ceva.

Rep. : Să ne întoarcem la film. Aţi interpretat personaje istorice precum Vlad, Sultanul Mahomed - Baiazid. Cum a fost experienţa „româno-germană” din „Călătoria lui Gruber”, de Radu Gabrea, în rolul colonelului Niculescu-Coca?

C. B. : E prima dată când am jucat şi în limba germană şi în limba română. Eu am făcut Liceul German, iar după atâţia ani, mi-a folosit acest lucru. Am avut un rol foarte interesant, mi-a plăcut atât de mult să joc sub îndrumarea lui Radu Gabrea, pe structura personajului meu şi am avut parteneri extraordinari, precum Florin Piersic Jr., Răzvan Vasilescu, Alexandru Bindea sau actorul german Udo Schenk.

Rep. : Există un rol care v-a marcat în mod deosebit?

C. B. Toate m-au marcat şi au contribuit la formarea mea, deoarece m-am dedicat lor, le-am iubit şi am încercat să cred în ele. Rolul Salieri din piesa „Amadeus”, de Peter Shaffer, în regia lui Toma Enache, este pentru mine o sumă, o răscruce, pentru că valoarea textului, a personajului mă pune în situaţia „să conţin” atâtea lucruri şi să le mărturisesc în felul în care au fost, câteodată, rătăciri, exagerări, împliniri, ratări. Viaţa este un tot făcut din „sus şi jos”.