Atunci când a aderat la Uniunea Europeană, în 2017, România a primit tot felul de sarcini, pentru ca țara noastră să intre, după accepțiunea celor de la Bruxelles, în rândul statelor civilizate. În cel mai pur stil mioritic, s-a dovedit că am fost atât de leneși încât nu am dus la îndeplinire mai nimic. Una dintre sarcinile pe care nu le-am respectat este desființarea gropilor neconforme de deșeuri. Din această cauză, România ar putea intra în infringement pentru nerealizarea reducerii cantității de deșeuri depozitate cu 50% până în 2020, urmând să plătească penalități până la 200.000 de euro pe zi din 2021. Dar asta nu-i nimic! Stați să vedeți ce urmează! De luni, 4 decembrie, România riscă sancţiuni din cauză că întârzie aplicarea unor directive UE, printre care se numără adoptarea de hărţi acustice sau măsurile pentru reducerea consumului de pungi din plastic subţiri. Potrivit mediafax.ro, Comisia Europeană ne-a atenționat că avem mari întârzieri referitore la adoptarea de hărţi acustice, realizarea unui plan de acţiune pentru zgomotul ambiental, instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi și transpunerea normelor referitoare la pungile din plastic subţiri utilizate pentru transport. Cei de la Comisia Europeană ne-a impus și un termen limită pentru a urgenta aceste măsuri. Cumea, acest termen a expirat chiar luni, 4 decembrie.

CUM REDUCEM ZGOMOTUL AMBIENTAL

Una dintre cele mai importante măsuri la care suntem restanției face referire la adoptarea unei hărți acustice, care să prezinte expunerea la zgomot în aglomeraţii urbane mai mari, precum şi de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale şi în preajma aeroporturilor mari. „Aceste hărţi servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acţiune privind zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar şi aeroportuar, deoarece zgomotul este considerat ca a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică”, potrivit Mediafax. Cipru şi România nu au adoptat încă toate hărţile acustice şi planurile de acţiune în materie de zgomot pentru aglomeraţiile urbane şi pentru drumurile principale, iar în cazul României, deficienţa vizează şi principalele căi ferate situate în afara aglomeraţiilor. Prin urmare, Comisia a decis să trimită Ciprului şi României, o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să îndeplinească, în termen de două luni, deci până luni 4 decembrie. A treia decizie a Comisiei Europene care vizează România face referire la „transpunerea normelor privind infrastructura pentru combustibili alternativi”. Potrivit solicitării transmise de Comisia Europeană, țara noastră trebuie să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa. Acest lucru este esenţial pentru a reduce dependenţa de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului şi, prin urmare, pentru a consolida poziţia de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice. Directiva stabileşte cerinţe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi de puncte de realimentare cu gaze naturale şi hidrogen. Nici în acest caz România nu și-a făcut treaba.

PUNGILE DIN PLASTIC, CU SAU FĂRĂ MÂNER, INTERZISE?

În fine, ultima solicitare a Comisiei Europene vizează pungile de plastic. Normele prevăd obligaţia statelor membre de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preţ pentru pungile în cauză şi/sau prin introducerea unor obiective naţionale de reducere. Guvernele naţionale au la dispoziţie o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Printre acestea se numără instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevenţele. O altă opţiune este introducerea unor obiective naţionale de reducere: astfel, statele membre trebuie să se asigure că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an, până la sfârşitul anului 2019, şi până la sfârşitul anului 2025 acest număr trebuie redus până la maximum 40 de pungi de persoană. Este, de asemenea, posibil să se interzică pungile din plastic, cu condiţia ca aceste interdicţii să nu depăşească limitele stabilite de directivă pentru a menţine libera circulaţie a mărfurilor în interiorul pieţei unice europene. În acest caz, potrivit unui proiect de lege aprobat de Guvern, de la 1 iulie 2018 se interzice introducerea pe piaţa naţională a pungilor de transport din plastic subţire (sub 50 de microni) şi foarte subţire (sub 15 microni) cu mâner, iar de la 1 ianuarie 2019, comercializarea lor.