Creșterea economică peste potențial ascunde un deficit structural mai mare decât deficitul cash, însă deficitul structural de astăzi este deficitul cash de mâine, care va trebui finanțat în condiții ce pot deveni adverse pentru economiile emergente, a declarat, luni, viceguvernatorul BNR Liviu Voinea - „Când se înregistrează creștere economică peste potențial, ca astăzi în România, este recomandat să se facă economii, în sensul consolidării fiscale. Veniturile suplimentare obținute din creșterea PIB peste potențial permit doar pe termen scurt finanțarea unor cheltuieli suplimentare, dar aceste cheltuieli sunt permanente, în timp ce veniturile sunt temporare, întrucât ele vor scădea când economia va reveni la ritmul normal sau potențial de creștere“. Voinea a precizat că este îngrijorătoare evoluția deficitelor gemene, deficitul fiscale și cel de cont curent, care semnalizează tocmai caracterul peste potențial al creșterii economice actuale - „Politica fiscală expansionistă începută în 2016, prin aplicarea Codului Fiscal din 2015, a continuat în 2017, conducând la epuizarea spațiului fiscal obținut în perioada anterioară, 2010 - 2015. Deficitul de cont curent raportat la PIB, deși este la un nivel mult inferior celui anterior crizei, evoluează divergent față de celelalte economii emergente din Uniunea Europeană. Deficitul structural a depășit în 2016 în mod semnificativ ținta pe termen mediu de 1% și este estimat să înregistreze 3,9% în 2017. De altfel, Comisia Europeană a inclus România în procedura de deviere semnificativă de la obiectivul pe termen mediu“. Viceguvernatorul BNR a reamintit că în 2009, când economia României a intrat în recesiune, deficitul structural din anii precedenți s-a transformat în deficit cash și a fost apoi nevoie de șase ani de consolidare fiscală - „Această combinație între o politică fiscal-bugetară expansionistă în condiții de creștere economică peste potențial și deteriorare a sentimentului piețelor externe pentru economiile emergente poate amplifica volatilitatea și poate afecta stabilitatea financiară pe mai multe canale - rata dobânzii, cursul de schimb, inflația“.