Spionii americani şi britanici au pătruns în reţeaua internă de computere a celui mai mare producător de cartele SIM din lume, furând cheile criptografice folosite pentru protejarea intimităţii comunicaţiilor telefonice în lume. Spargerea a fost realizată de o unitate comună formată din agenţi ai Agenţiei pentru Securitate Naţională din SUA (NSA) şi ai Cartierului General pentru Comunicaţii al Guvernului britanic (GCHQ), potrivit unui document strict secret furnizat site-ului The Intercept de Edward Snowden. Acţiunea, detaliată într-un document din 2010 al GCHQ, oferă agenţiilor de supraveghere potenţialul de a monitoriza mari părţi din comunicaţiile prin telefonul mobil din lume, atât voce, cât şi date.
Cu aceste chei criptografice furate, agenţiile de informaţii pot monitoriza comunicaţiile mobile fără să ceară sau să obţină aprobare din partea companiilor de telecomunicaţii şi a guvernelor străine. Deţinerea cheilor permite şi evitarea unui mandat sau unei interceptări, fără să lase vreo urmă în reţeaua wireless a furnizorului ale cărui comunicaţii sunt interceptate. Cheile criptografice le permit agenţiilor de informaţii să deblocheze şi orice comunicaţii criptate pe care le-au interceptat anterior, dar pe care nu au avut capacitatea de a le decripta.
Gemalto este o firmă multinaţională cu sediul în Olanda, care produce cipuri folosite în telefoanele mobile şi în următoarea generaţie de carduri de credit. Printre clienţii săi se numără AT&T, T-Mobile, Verizon, Sprint şi circa 450 de furnizori de reţea wireless din lume. Compania operează în 85 de ţări şi are peste 40 de fabrici de producţie. Unul dintre cele trei sedii globale ale sale este în Austin, Texas, iar cea mai mare fabrică este în statul american Pennsylvania. Gemalto produce circa două miliarde de cartele SIM pe an, iar conducerea sa nu a ştiut că sistemele i-au fost penetrate şi că angajaţii îi sunt spionaţi.
”Sunt tulburat, destul de îngrijorat că s-a întâmplat aşa ceva”, a declarat Paul Beverly, vicepreşedinte executiv al Gemalto, pentru The Intercept. ”Cel mai important pentru mine este să înţeleg exact cum a fost posibil aşa ceva, astfel încât să putem lua măsurile necesare pentru a ne asigura că acest lucru nu se mai întâmplă şi pentru a fi siguri că nu există un impact asupra operatorilor de telefonie pe care i-am servit cu încredere timp mulţi ani”, a precizat acesta.
”Este incredibil. Incredibil”, a afirmat și Gerard Schouw, parlamentar olandez din partea partidului de opoziţie D66, atunci când a fost informat despre activităţile agenţiilor de spionaj. ”Nu vrem ca servicii secrete din alte ţări să facă aşa ceva”, a declarat Schouw, care, alături de alţi parlamentari, va cere Guvernului olandez să ofere o explicaţie oficială şi să clarifice dacă serviciile de informaţii ale ţării erau la curent cu interceptarea Gemalto, al cărei sediu general se află la Amsterdam.
POLITICĂ DIRECT LA TELEFON Internetul se dovedește extrem de important în informarea opiniei publice. Au sesizat acest lucru și politicieni din partidele dominante spaniole, care au urmat exemplul ”indignaţilor” şi al activiștilor mișcării Podemos şi încearcă ”să se reconecteze” cu masele nemulţumite, prin aplicaţia WhatsApp, înainte de alegeri. Cu doar câteva luni înaintea alegerilor municipale din Spania, primarul localităţii Brunete, Gutiérrez Iglesias, reprezentând Partidul Popular, conservator, și-a dus campania la ”următoarea frontieră”: aplicaţia WhatsApp. ”A trecut cam o lună de când mi-am dat numărul de telefon fiecărui locuitor al oraşului”, a afirmat politicianul. Brunete este un orășel situat în apropiere de Madrid și are circa 10.000 de oameni. Gutiérrez Iglesias este primar din 2011 și pare să stăpânească foarte bine noile media. De când a lansat campania ”Sună-mă sau scrie-mi pe telefon!”, primarul îşi verifică aplicaţia pe telefon la fiecare oră, răspunzând imediat celor mai multe mesaje pe care le primeşte de la prima oră şi până după miezul nopţii.
Gutiérrez Iglesias este doar unul dintre numeroşii politicieni spanioli care au recurs la WhatsApp, înaintea alegerilor considerate cruciale din acest an, în încercarea de a atrage alegători. Iniţial, afirmă Gutiérrez Iglesias, era îngrijorat că poate primi apeluri abuzive, însă cei mai mulţi locuitori îi pun întrebări uşoare, de exemplu despre costul închirierii unui teren de tenis în centrul de recreere al orăşelului sau să semnaleze probleme referitoare la copaci sau pavele. De asemenea, unii locuitori l-au criticat pentru faptul că este vizat de o procedură judiciară, în urma acuzaţiilor potrivit cărora ar fi încercat să mituiască un consilier din opoziţie să se alăture Partidului Popular, minoritar în Executivul local. ”Am primit nişte mesaje critice. Dar de asta suntem aici - să ascultăm poporul”, a declarat acesta. Singurul inconvenient, în opinia sa, este amestecarea vieţii personale şi profesionale. ”Viaţa personală îţi este redusă la zero”, a spus primarul, adăugând că ”asta face parte din fişa postului”.
Politicienii au recurs la WhatsApp din necesitate, este de părere Antoni Gutiérrez-Rubí, un consultant în comunicare, în contextul în care aplicaţia a fost instalată pe aproximativ 99% dintre telefoanele din Spania, în ultimii patru ani. ”Este fără precedent. A colonizat mesageria”, a declarat specialistul, care citează cu ironie cazul unui medic spaniol ce a diagnosticat primul caz de WhatsAppitis, un microtraumatism provocat de trimiterea repetată de mesaje. Campaniile socialiştilor şi Stângii Republicane din Catalonia au beneficiat, de asemenea, de pe urma popularităţii aplicaţiei, însă în mod pasiv, formaţiunile invitându-şi susţinătorii să se aboneze pentru a primi informaţii pe WhatsApp. O adevărată prăpastie a apărut între spanioli şi instituţii, din cauza crizei care afectează ţara dur, dar care ”se umple” acum cu ajutorul rețelelor de socializare.