Nicio veste bună pentru România de la Eurostat. Poate doar în ce priveşte conexiunea în bandă largă de mare viteză. Dar nu credem că acest subiect de statistică îi interesează pe săracii României. Chiar deloc. Potrivit datelor Eurostat pe anul 2013, România se află pe primul loc în UE în ceea ce privește rata sărăciei relative, cu un procent de 25,4%.

Potrivit documentului prezentat, față de anul precedent, procentul privind sărăcia relativă (raportul procentual între numărul persoanelor sărace care au un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile pe adult echivalent și totalul populației) a crescut cu 3 puncte.

CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ALTE ŢĂRI Pe locul al doilea se situează Spania, cu 22,2%, pe al treilea - Bulgaria, cu 21,8%. Cel mai scăzut nivel al ratei sărăciei relative este în Cehia, acolo procentul fiind de 9,7%. De asemenea, un procent scăzut se înregistrează și în Olanda, respectiv 11,6%, și Danemarca - 11,9%.

Potrivit INS, în România sunt 8,5 milioane de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială. "Rata sărăciei, ca atare, are în jur de 2,5 milioane de persoane (în România - n.r.). Dacă ne uităm câți sunt cei care suferă și de risc de sărăcie, dar și de deprivare materială severă, vedem că avem 2,2 milioane de persoane care sunt mult mai sărace, dar sunt și deprivate sever din punct de vedere material. Sunt în jur de 157.000 de persoane care suferă de deprivare materială severă și trăiesc și în gospodării cu intensitate redusă a muncii. Mai sunt 145.000 de persoane care sunt expuse riscului de sărăcie și trăiesc în gospodării cu intensitate redusă de muncă, dar există aproximativ jumătate de milion de persoane care suferă de sărăcie, deprivare materială severă și trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii", a declarat Silvia Pisică, director general în cadrul Institutului Național de Statistică (INS).

Potrivit expertului INS Ana Maria Ciuhu, la nivel european, puțin peste 30% din veniturile populației ar trebui redistribuite pentru ca toți indivizii să aibă aceleași venituri. "La nivel european, puțin peste 30% din veniturile populației ar trebui redistribuite pentru ca toți indivizii europeni să aibă aceleași venituri. Observăm că România în 2007 se afla pe ultimul loc, cu un procent de aproximativ 38%, iar în 2013 situația s-a modificat în rău. În ceea ce privește raportul inegalității S80/S20 (de câte ori sunt mai mari veniturile persoanelor cele mai bogate față de veniturile persoanelor cele mai sărace în cadrul unei distribuții după venit n.r.), în 2013 constatăm că România rămâne pe primul loc, cu o diferență de șase ori între cele două categorii de venituri. Înseamnă că la veniturile persoanelor mai bogate față de cele mai sărace ne aflăm într-o situație critică", a afirmat Ciuhu.

Conform datelor publicate de Eurostat, aproximativ 40,2% din populația României era expusă în 2014 riscului de sărăcie și excludere socială, situație care a plasat-o pe primul loc în UE, în condițiile în care, la nivelul UE, 122 de milioane de persoane, sau 24,4% din populație, se aflau în această situație. Dacă în UE o persoană din patru este expusă riscului de sărăcie și excludere socială, în trei state membre mai mult de o treime din populație este expusă acestui risc: România (40,2%), Bulgaria (40,1%) și Grecia (36%). La polul opus, cel mai mic risc se înregistrează în Cehia (14,8%), Suedia (16,9%), Olanda (17,1%), Finlanda (17,3%) și Danemarca (17,8%).

PROGRESE Cu toate acestea, România se situează printre statele membre UE care, între 2008 și 2014, au realizat cele mai mari progrese în privința reducerii riscului de sărăcie și excludere socială, în condițiile în care acest risc a scăzut cu patru puncte procentuale, o reducere mai mare la nivelul Uniunii, de 5,8 puncte procentuale, fiind înregistrată doar în Polonia. La nivelul UE, procentajul populației afectate de riscul de sărăcie și excludere socială a crescut de la 23,8%, în 2008, până la 24,4%, în 2014. Reducerea acestui procentaj este unul dintre obiectivele principale ale strategiei Europa 2020.

„Raportul de analiză privind contractarea serviciilor sociale în context național și european”, realizat în cadrul unui proiect al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC) și UNICEF România, arată că aproape o treime dintre familiile copiilor din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. „66,1% din familiile din mediul rural nu au venituri suficiente pentru traiul de zi cu zi. Unul din opt copii din satele românești merge uneori sau întotdeauna la culcare flămând, în creștere cu 2% (în 2013) față de 2012. Procentul celor care se duc întotdeauna la culcare flămânzi s-a dublat la 4% față de 2013”, se arată în raportul care citează „Bunăstarea copiilor din mediul rural“ (2012 și 2014), realizat de World Vision.

Datele Ministerului Fondurilor Europene semnalează că mai mult de jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială (52,2% în 2012), cel mai ridicat nivel din UE27 cu excepția Bulgariei. Riscul sărăciei și excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulți copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulți și 3 sau mai mulți copii) și în cele monoparentale (60,7%).

Potrivit informațiilor de pe site-ul Ministerului Muncii, în prezent, unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul insuficient și o mare parte din sărăcia bazată pe venit este persistentă, trei sferturi dintre persoanele sărace aflându-se în această situație de cel puțin trei ani. „O treime din populație este afectată de privare materială severă, în sensul că nu-și poate permite să achiziționeze articole considerate dezirabile sau chiar necesare pentru a duce un trai decent. Încă mai există în România copii care nu au mers niciodată la școală, iar procentul tinerilor fără o educație adecvată este ridicat. Multe persoane sunt în continuare inactive sau neangajate formal, cu șanse mici de a căpăta acces corespunzător la piața muncii. Există inegalități în ceea ce privește acoperirea cu servicii medicale de bază. Există un număr semnificativ de comunități dezavantajate în care aceste probleme se cumulează, făcând aproape imposibilă întreruperea ciclului excluderii, fără ca membrii săi să fie sprijiniți și integrați prin intervenții din exterior”, se arată în Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020), publicată pe site-ul Ministerului Muncii.

CÂŢI ROMÂNI PRIMESC VENIT MINIM GARANTAT Datele Ministerului Muncii arată că, în primul semestru din acest an, numărul mediu lunar de familii beneficiare de venit minim garantat este de 252.688, în creștere cu 4,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. „Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.004 în semestrul I 2014 la 252.688 în semestrul I 2015, cu 11.684 de familii (4,8%). Suma plătită în semestrul I 2015, de 348.024.611 lei, a fost mai mare cu 15.012.339 lei (4,5%) decât în semestrul I 2014. Județele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat (peste 8.000) au fost Mureș, Olt, Argeș, Iași, Dâmbovița, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galați, Buzău și Dolj”, informează ministerul. Suma plătită din bugetul ministerului pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea obligatorie a locuințelor) în semestrul I a fost de peste 369,7 milioane lei, mai mare cu 1,9 milioane lei (5,1%) față de aceeași perioadă a anului precedent.