Cînd eşti ditamai Preşedintele Senatului, adică al doilea om în stat, conform Constituţiei, nu îţi permiţi luxul să te superi pe oricine, oricînd, oricum… Chiar şi bucuriile trebuie să ţi le cenzurezi, uneori! Se cuvine să fii atent la fiecare silabă pe care o rosteşti şi la intonaţia frazei, mai ales dacă este vorba despre o declaraţie publică. Acestea sînt avatarurile inerente oricărei înalte funcţii în stat. Toate aceste nuanţe sensibile au fost ignorate de Nicolae Văcăroiu, la conferinţa de presă de la începutul acestei săptămîni.

În zilele care au urmat, toţi ziariştii au fost de acord că reacţia lui Văcăroiu faţă de Uniunea Europeană a fost exagerată. Era cît se poate de previzibilă admonestarea primită de Parlamentul României. Votul dat de parlamentari împotriva începerii urmăririi penale în cazurile Năstase şi Mitrea a fost aspru criticat de Bruxelles. În niciuna dintre democraţiile consolidate din Europa nu există o asemenea formă de imunitate parlamentară. Nimeni nu este mai presus de lege şi orice persoană publică, indiferent de funcţie, trebuie să îşi asume o anumită răspundere civilă sau penală, după caz. Perdaful pe care Comisia Europeană l-a tras Parlamentului nostru l-a scos din pepeni, în mod inexplicabil, pe Nicoale Văcăroiu. Adică, vezi Doamne, de ce să se vorbească prin toate cancelariile europene şi de ce să se scrie prin marile ziare occidentale că Parlamentul României protejează corupţia la nivel înalt?!... Păi, ce să scrie frate Văcăroiule, că sînteţi nişte îngeri? Nu-i vorbă că povestea cu manipularea politică a justiţiei şi absenţa evidentă a dosarelor penale ale membrilor PD-L, poate cu excepţia lui Cristian Boureanu, este o realitate, însă reprezintă un capitol separat! Nu trebuie să încurcăm borcanele, ci să lăsăm justiţia să-şi urmeze cursul…