Organizatorii Jocurilor Olimpice de vară de la Tokyo din 2020 au anunţat, miercuri, perechea de mascote aleasă de şcolarii japonezi pentru a reprezenta Olimpiada: personaje în stilul "manga", după benzile desenate nipone, cu urechi mari, capete imense şi ochi mari şi "super-puteri", informează AFP.

Perechea "A", care nu are încă nume, a primit cele mai multe voturi, peste 100.000 în aproximativ 16.700 de şcoli primare din ţară, cu mult mai mult decât celelalte perechi finaliste reţinute, conform rezultatelor prezentate la o ceremonie oficială.

Mascotele, "yuru-kyara" în limba japoneză, costumate în albastru pentru Jocurile Olimpice şi în roz pentru Jocurile Paralimpice, sunt menite să aibă puteri magice care le permit să "se deplaseze instantaneu" oriunde (pentru versiunea olimpică), să "vorbească vântului şi stâncilor" şi să "deplaseze obiectele cu o simplă privire" (pentru versiunea paralimpică).

Şi într-o ţară doritoare să ofere o găzduire perfectă vizitatorilor săi, "ele sunt amândouă foarte ospitaliere, un amestec de tradiţie şi inovaţie".

"Jocurile au, în fine, mascotele lor. Acest lucru reprezintă mult, mai ales în Japonia", a comentat într-un comunicat Ryohei Miyata, care prezidează comisia de mascote pentru Tokyo-2020.

Într-o ţară a personajelor "Hello Kitty" şi "Pokemon", chiar şi adulţii iubesc aceste mascote uriaşe, fiind interesaţi să se fotografieze cu ele şi să-şi achiziţioneze gadget-uri cu chipul lor. Piaţa anuală este estimată la aproximativ 17 miliarde euro, conform cifrelor institutului de studii Yano publicate în 2015.

Mascotele JO de vară de la Tokyo, create de desenatorul Ryo Taniguchi, vor fi oficial lansate în vara anului 2018 şi vor încerca să reediteze succesele lui Soohorang, micul tigru alb, oferit fiecărui sportiv pe podiumul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Pyeongchang, în Coreea de Sud.

Jocurile Olimpice de la Grenoble au fost primele ce au lansat moda mascotelor, în 1968, cu personajul "Schuss schiorul". Apoi, simpaticul ursuleţ "Mişa", emblema Moscovei în 1980, a animat spiritele.

În istoria mai recentă, ele s-au dovedit o sursă de venituri mai apreciabilă. Personajul Vinicius, ales de Rio în 2016, a permis obţinerea a 300 milioane dolari reprezentând beneficii. Şi organizatorii Olimpiadei Tokyo-2020 au estimat potenţialele câştiguri economice la 130 milioane dolari