Cazul ginecologului Mircea Conea de la Spitalul „Sfântul Ioan”, care a cerut pentru o operaţie de cezariană 700 de lei, continuă să aibă reacţii, în contextul în care mulţi au generalizat situaţia şi chiar au supra-mediatizat incidentul, aşa cum au apreciat reprezentanţi ai sindicatelor din Sănătate. Preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România, Viorel Rotilă, vine cu noi declaraţii, concluzionând: „Culpabilizarea întregului personal medical sub acuzaţia de corupţie este contraproductivă”, dar şi că o supra-mediatizare a acestor cazuri nu face altceva decât să ducă la amplificarea migraţiei, în condiţiile în care şi aşa România se confruntă cu un mare deficit de cadre medicale în ultimii ani. „Luând act de mediatizarea unui caz din lumea medicală legat de acuzaţia de mită şi de dezbaterile declanşate cu această ocazie pe tema corupţiei personalului medical, considerăm că este necesară o abordare obiectivă a întregului sistem sanitar, luând în considerare realităţile acestuia”, este de părere preşedintele federaţiei. El regretă astfel de situaţii şi consideră că trebuie tratate în mod riguros, conform prevederilor legale. „Credem, însă, că astfel de cazuri sunt limitate”, adaugă el. Pe de altă parte, Viorel Rotilă spune că, într-adevăr, se poate vorbi de existenţa unui fenomen al atenţiilor către personalul medical, „însă în mod greşit se consideră că este vorba în acest caz despre corupţie generalizată”. „Este un fenomen care a fost acceptat şi chiar încurajat tacit de către societate şi politicieni: societatea acţionează în bună măsură dintr-un spirit de recunoaştere socială a valorii muncii şi a nedreptăţii oficiale faţă de această categorie socio-profesională, iar politicienii sunt, de cel puţin şapte decenii, interesaţi să menţină personalul din sistemul sanitar în această stare de culpabilizare, ce pare că le servesc interesele”, explică el. Adică ne aflăm „în situaţia unei diferenţe marcante între prevederile legale şi atitudinea socială, situaţie care reflectă disjuncţia masivă dintre societate şi politicieni, ultimii refuzând în mod consecvent să transpună în practică nevoile şi valorile cetăţenilor în ceea ce priveşte lumea medicală”. De asemenea, Rotilă vorbeşte şi despre diferenţa uriaşă dintre aspiraţiile personale şi profesionale, dezvoltate pe baza enormului efort personal (şi în contextul presiunii exercitate de nivelul de salarizare din occident) şi recompensa socială a muncii. „Altfel spus, situaţia este pusă pe seama absenţei unei ierarhii valorice oneste în societatea românească în ceea ce priveşte profesioniştii din lumea medicală. Din nefericire, această stare de fapt a creat în rândul unei părţi a personalului şi un sentiment de îndreptăţire la anumite gesturi lipsite de deontologie, condiţionarea actului medical fiind cel mai grav exemplu”, spune el, care adaugă că existenţa unui astfel de fenomen nu trebuie transformată într-un conflict între profesioniştii din sănătate şi societate.

ÎN OPINIA LUI VIOREL ROTILĂ, OPOZIŢIA PACIENŢI - PERSONAL MEDICAL ESTE, DE ASEMENEA, GREŞITĂ, SOLUŢIA CONSTITUIND-O MAI CURÂND COOPERAREA.

„Apreciem în acest sens poziţia unora din asociaţiile pacienţilor care au înţeles că rezolvarea problemei ţine în primul rând de buna finanţare a sistemului sanitar”, potrivit preşedintelui Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România. Viorel Rotilă crede că, în contextul mediatizării unor astfel de cazuri, dublată de o generalizare a acuzaţiilor la nivelul întregului personal, se poate vorbi şi de o atitudine duplicitară din partea societăţii în condiţiile în care este vorba de situaţii cunoscute de toată lumea, însă, în opinia sa, par a fi redescoperite dintr-o dată (!?). Şi, mai mult decât atât, „supra-mediatizarea exemplelor negative şi lipsa prezentării numeroaselor cazuri de dăruire profesională afectează imaginea profesiilor medicale şi constituie o presiune suplimentară în favoarea migraţiei”. Acest mod de exprimare, în opinia sa, cât se poate de brutal - luându-se în calcul şi salarizarea mizerabilă din sistem - va determina o presiune imensă pentru migrarea profesioniştilor.

ATITUDINE DE RESEMNARE... Preşedintele Federaţiei Solidaritatea Sanitară din România recunoaşte că nivelul redus de salarizare este cauzat şi de lipsa manifestărilor de protest îndeajuns de puternice pentru a determina alocarea unor resurse suplimentare acestui domeniu atât de vitregit. „Împărţim însă această culpă cu salariaţii, în special cu medicii, care nu au înţeles să răspundă în mod corespunzător acţiunilor de protest. Nivelul redus de implicare în dezbaterea pe tema Legii sănătăţii dă măsura atitudinii de resemnare a personalului şi încercărilor de rezolvare în mod individual a situaţiei”, spune preşedintele.

NOUA LEGE, SALVATOARE? În opinia sa, noua Lege a sănătăţii ar putea fi cea mai importantă cale de rezolvare a acestei situaţii, cu condiţia să identifice căile şi resursele de finanţare adecvată a sistemului. Totodată, noua Lege a sănătăţii constituie primul pilon al unei strategii în domeniu, „putând deschide calea recompensării echitabile a eforturilor personalului din sistem cât şi contribui la crearea mecanismelor instituţionale care să elimine gesturile condamnabile de condiţionare a actului medical”. Federaţia Solidaritatea Sanitară consideră că „soluţia eficientă pentru eliminarea acestor situaţii nefericite, atât în interesul pacienţilor cât şi al personalului din sistem, o constituie recompensa echitabilă a angajaţilor şi introducerea unor mecanisme instituţionale de control şi prevenţie care să elimine cazurile de condiţionare a actului medical”.