Comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, şi-a anunţat, vineri, dorinţa de a întări protecţia cetăţenilor UE împotriva utilizării datelor lor personale de către SUA. „Programul PRISM le-a arătat europenilor necesitatea de a avea reguli puternice şi stricte”, a subliniat Viviane Reding înainte de începerea unei reuniuni informale cu miniştrii de Justiţie din UE, la Vilnius, în Lituania. Vicepreşedinta CE a salutat faptul că a obţinut sprijinul miniştrilor francez şi german, Christiane Taubira şi Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, semnatari ai unei declaraţii comune în care insistă pe „datoria de a garanta un înalt nivel de protecţie a datelor cetăţenilor europeni”. „Fiecare trebuie să ştie ce date personale sunt colectate de operatorii de telecomunicaţii, în ce măsură aceste date sunt transferate autorităţilor străine şi cu ce scop”, insistă cei doi miniştri. În urma dezvăluirilor lui Edward Snowden, europenii au descoperit PRISM, un program informatic introdus de NSA, Agenţia Naţională de Securitate americană, menit a scana comunicaţiile digitale pe platforme online precum Facebook, Google sau Skype. Datele personale ale cetăţenilor au fost astfel transferate şi utilizate de către SUA fără ca aceştia să ştie şi fără a avea mijloacele de a se apăra în tribunalele americane.
SUPRAVEGHERE... ELECTORALĂ Deşi a fost primul lider care a menţionat necesitatea unui acord pentru protecţia datelor personale, Angela Merkel, cancelarul german, riscă să iasă foarte afectată. Aceasta este conştientă că cetăţenii germani au fost tulburaţi de acuzaţiile privind programul de supraveghere al SUA la nivel mondial şi a insistat că este nevoie de răbdare, în condiţiile în care oficialii germani caută răspunsuri din partea omologilor de la Washington. Angela Merkel a primit numeroase întrebări în legătură cu activităţile Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA (NSA) în cadrul unei conferinţe de presă organizate vineri, la sfârşitul unei săptămâni în care adversarii ei au afirmat că face prea puţin pentru a cere explicaţii SUA şi pentru a proteja informaţiile şi cetăţenii. În Germania vor avea loc alegeri legislative la 22 septembrie, iar Angela Merkel încearcă să obţină un al treilea mandat de cancelar. Sondajele recente arată că germanii cred că Guvernul ştia de activităţile SUA, însă acest lucru nu pare să fi afectat intenţiile lor de vot.
Noua serie de dezvăluiri nu este în măsură să o ajute pe Angela Merkel. NSA şi Serviciul german de Informaţii (BND) au convenit să construiască în Germania un centru special pentru interceptarea convorbirilor telefonice şi colectarea datelor electronice, a declarat şeful BND, Gerhard Schindler. Noul centru de interceptări va fi situat în Wiesbaden, la sediul Comandamentului European al Forţelor Terestre ale SUA din Europa. Potrivit ziarului german „Mitteldeutsche Zeitung”, şeful BND a făcut o comunicare în acest sens în cadrul unei şedinţe a Bundestagului pentru Afaceri Interne. Şeful Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei, Hans-Georg Maaben, declarase anterior că datele de supraveghere electronică desfăşurată de NSA au fost folosite pentru prevenirea a şapte acte teroriste pe teritoriul ţării.
PRESIUNI DIPLOMATICE Între timp, SUA au început să facă presiuni asupra Venezuelei, pentru a o împiedica să acorde refugiu fostului consultant al CIA Edward Snowden. Administraţia de la Washington a început săptămâna trecută prin a revoca vizele de intrare în SUA pentru oficialii Guvernului venezuelan şi oamenii de afaceri legaţi de regimul chavist. Secretarul american de Stat, John Kerry, l-a avertizat pe omologul său venezuelean, Elias Jaua, cu luarea unor măsuri suplimentare, dacă azilul acordat lui Edward Snowden devine efectiv, precum suspendarea vânzării de benzină şi a altor derivate din petrol, lucru vital pentru această ţară.
John Kerry l-a sunat pe Elias Jaua în seara în care Edward Snowden a făcut public comunicatul prin care accepta azilul politic oferit de Venezuela, chiar dacă îşi exprima imposibilitatea momentană de a ajunge în această ţară. Într-un limbaj dur, potrivit celor care au auzit conversaţia, şeful diplomaţiei americane i-a transmis lui Elias Jaua importanţa extremă pe care SUA o acordă acestui caz şi l-a avertizat că niciunui avion venezuelan, suspectat că l-ar putea transporta pe Snowden, nu i se va permite să survoleze spaţiul aerian al SUA sau al altei ţări membre a NATO. John Kerry i-a dat de înţeles că Edward Snowden nu s-ar afla în siguranţă nici în avionul prezidenţial al lui Nicolas Maduro, sugerându-i că s-ar repeta incidentul în care a fost implicat avionul preşedintelui bolivian, Evo Morales, nevoit să aterizeze forţat pe aeroportul din Viena, la începutul acestei luni, după ce s-a suspectat că la bordul avionului s-ar afla fostul analist al CIA. Totodată, John Kerry a mers mai departe, avertizând că Nicolas Maduro ar trebui să meargă personal să-l ia pe Snowden. „Imunitatea nu este a avionului, ci a preşedintelui”, a precizat acesta.
RUTĂ POSIBILĂ Temerea SUA este ca Edward Snowden să profite de azilul temporar oferit de Rusia pentru a pleca de pe aeroportul moscovit şi a se refugia în ambasada Venezuelei din capitala rusă sau în alt punct al ţării de unde ar putea lua mai uşor un zbor spre Caracas. Dacă ar pleca, de exemplu, din Vladivostock, în Siberia, ar putea face o singură escală în Nicaragua, evitând survolarea altor ţări. Un astfel de traseu l-ar putea face doar avionul prezidenţial al lui Nicolas Maduro, având în vedere că avioanele folosite de compania petrolieră PDVSA sunt mai mici (DC Falcon 9000 similar avionului prezidenţial al lui Evo Morales). Doar un Boeing 707 ar putea acoperi această distanţă fără necesitate de realimentare, dar este puţin probabil ca forţele militare să dorească să intre într-o confruntare atât de directă cu SUA.
APARIŢIE EDITORIALĂ Jurnalistul Glenn Greenwald de la „The Guardian”, primul care l-a intervievat pe Edward Snowden şi a dezvăluit, cu ajutorul acestuia, programele americane vaste de supraveghere a comunicaţiilor, va oferi noi informaţii într-o carte care va apărea la începutul lui 2014, a anunţat, joi, editorul său. Această carte, scrisă de jurnalistul de investigaţie din cadrul cotidianului britanic, va fi publicată în martie, a anunţat editura Metropolitan Books. Cartea, al cărei titlu nu este cunoscut încă, va conţine noi dezvăluiri care demonstrează cooperarea extraordinară în sectorul privat şi consecinţele tentaculare ale programului guvernamental de supraveghere, atât în SUA, cât şi în străinătate. Articolele publicate de Glenn Greenwald în „The Guardian” şi anchetele publicate în acelaşi timp de către publicaţia „The Washington Post” au dezvăluit programele americane de spionare a comunicaţiilor, pe baza unor documente secrete furnizate de fostul consultant NSA Edward Snowden. Potrivit acestor documente, NSA ar dispune de un acces direct la serverele unor giganţi în domeniul internetului, lucru negat de aceştia. Agenţia a colectat, de asemenea, cantităţi importante de date privind conversaţii telefonice.