La Conferinţa Naţională a Asociaţiei Transplantaţilor din România (ATR), care s-a desfăşurat pe 16 iunie, în Jupiter, au participat nume importante ale medicinei româneşti, alături de supravieţuitori ai transplanturilor, oameni care au avut şansa să beneficieze de un transplant de organe, care au învins atât în lupta cu boala, cât şi în lupta cu sistemul de sănătate din România. Printre temele abordate precizăm: harta transplantului în România, statistica transplantului în 2011, Biserica Ortodoxă Română şi donarea de organe, medicaţia de imunosupresie, protocoalele de monitorizare a pacientului în stare post-transplant, relaţia pacientului în stare post-transplant cu specialistul care îl monitorizează şi alte cadre medicale, transplantul şi starea post-transplant în condiţiile modificării Legii Sănătăţii, alimentaţia pacientului transplantat, recomandări privind igiena personală şi igiena locuinţei. Au fost teme care au captat atenţia pe toată durata conferinţei, au fost teme care au completat informaţiile pe care bolnavii, dar şi cadrele medicale prezente deja le aveau. Dr. Ileana Constantinescu, reprezentant al Spitalului Clinic Fundeni, a detaliat, în prezentarea sa, importanţa controalelor pacienţilor, a evaluărilor, dar şi importanţa imunosupresoarelor. Dacă toate acestea sunt respectate cu stricteţe, atunci şi prognosticul de viaţă este absolut unul cât se poate de bun, a precizat medicul. În cea de-a doua prezentare, ea a explicat şi rolul unei alimentaţii corecte, astfel încât ficatul să nu fie suprasolicitat. Se impune un regim cât se poate de echilibrat, dar şi exerciţiu fizic, pentru menţinerea greutăţii normale, care este extrem de importantă pentru un organism sănătos. „În România, pe tărâmul transplantului s-au făcut mari progrese, însă ne împiedică lipsa donatorilor de organe”, a subliniat dr. Constantinescu. La rândul său, dr. Doina Hrehoret, de la Centrul de Transplant Hepatic - Spitalul Clinic Fundeni (singurul centru din România), a precizat că, în cadrul centrului, sunt nevoiţi să apeleze la o tehnică mult mai complexă întrucât donatorii în moarte cerebrală lipsesc, aşa că activitatea de transplant se efectuează de la donator viu. Îmbucurător este că rezultatele sunt pozitive, înregistrându-se peste 90% supravieţuitori în primul an şi peste 85% în cinci ani. Nu în ultimul rând, ea a vorbit şi despre situaţiile de excepţie, respectiv transplantul în cazul hepatocarcinoamelor, dar şi tratamentele noi ce sunt deja utilizate la nivel mondial. Prezent la Conferinţa ATR, prof. univ. dr. Vasile Sârbu a trecut în revistă numărul transplanturilor care s-au efectuat la Constanţa, respectiv 11 renale şi unul celular. Despre parteneriatele medic - pacient a vorbit, din partea Colegiului Medicilor din România, prof. univ. dr. Vlad Tica, totodată vicepreşedintele Asociaţiei Spitalelor din Europa, dar şi şeful Clinicii de Obstetrică Ginecologie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa.