Chiar dacă, în România, ritmul de construire al autostrăzilor este mai încet decât viteza unui melc împiedicat, asta nu-i opreşte pe guvernanţi să-şi exagereze meritele şi să facă tot posibilul pentru a demonstra că, dacă nu erau ei, lucrurile ar fi stat mai rău (deşi, în anumite cazuri, este greu de crezut că se putea mai rău de atât!). Aşa se face că vineri s-au deplasat la Constanţa, cu mare tam-tam, atât ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, cât şi premierul Emil Boc, pentru o vizită de lucru menită să arate electoratului interesul pe care îl manifestă mai marii statului faţă de dezvoltarea infrastructurii. Şi, pentru că starea drumurilor României este unul dintre motivele pentru care celelalte state europene ne „invidiază”, delegaţia oficială a sosit pe şantierul şoselei de centură a Constanţei cu... elicopterul. Evident, o vizită atât de aleasă trebuia să fie corelată şi cu un „moment istoric”: deschiderea a patru kilometri şi jumătate din şoseaua de centură a Constanţei, porţiunea ce leagă Drumul Naţional (DN) 3 de DN 39. Ce anume a dus la înfăptuirea acestui miracol? Mai mult ca sigur, catalizatorul a fost decizia Primăriei Constanţa de a interzice accesul traficului greu în municipiu începând cu 1 octombrie, ca urmare a pagubelor imense provocate de tiruri atât podului de la IPMC cât şi Podului Butelii, precum şi disconfortului produs constănţenilor. Începând de la aceeaşi dată, accesul tirurilor în Portul Constanţa nu se va mai putea face prin porţile 5 şi 6, acestea urmând să fie închise traficului greu, pentru a asigura liniştea locuitorilor din zonă.

POTRIVIT INDICATOARELOR MONTATE DEJA LA IEŞIREA DE PE VARIANTĂ, DE SUB PODUL IPMC, ŞOFERII AUTOVEHICULELOR CARE AU 7,5 TONE SAU MAI MULT SUNT OBLIGAŢI SĂ VIREZE LA DREAPTA, IEŞIND DIN ORAŞ

RESPONSABILITATE PASATĂ Şi, pentru că trebuia să tragă spuza pe turta lor, ignorând faptul că dacă Primăria Constanţa nu ar fi interzis traficul greu în oraş bucata de şosea ocolitoare ar fi rămas nefolosită (porţile 5 şi 6 sunt mai accesibile, traversarea oraşului scurtând timpul de deplasare al tiriştilor), premierul Emil Boc a ţinut să-şi asume meritele pentru lipsa tirurilor din oraş. „Astăzi se scrie istorie la Constanţa. Am fost primar şi ştiu cât de importantă este scoaterea traficului greu din oraş. De acum înainte, pentru constănţeni, tirurile vor rămâne doar o amintire”, a exagerat, ca de obicei, premierul. Din păcate, mulţumită guvernării portocalii, traficul greu a fost scos din oraş abia după ce a distrus infrastructura locală. Podul de la Butelii arată ca după bombardamente, în ciuda nenumăratelor reparaţii, gropile provocate de maşinile de mare tonaj dând bătăi de cap şoferilor. În ceea ce priveşte Podul IPMC, este inutil să mai descriem starea lui, fiind concludent incidentul din primăvara anului trecut, când două dale de beton din pod s-au desprins şi au căzut într-o curte de pe strada Verde, fără să provoace, din fericire, victime. Deşi distrugerea podurilor constănţene a fost cauzată de tiruri din întreaga ţară care au intrat în port, autorităţile centrale s-au spălat pe mâini, aruncând responsabilitatea reparării celor două poduri doar în curtea autorităţilor locale. „Podurile sunt pe raza localităţii Constanţa, este în sarcina Primăriei să le repare”, a spus, sec, ministrul Boagiu.

AUTOSTRADĂ FĂRĂ PROTECŢIE După darea în folosinţă a celor patru kilometri şi jumătate ai şoselei de centură (pe un singur fir, o bandă dus, o bandă întors), premierul Emil Boc şi ministrul Transporturilor s-au îndreptat către tronsonul Murfatlar - Constanţa al Autostrăzii Soarelui, unde au fost date în folosinţă celelalte două benzi (plus a treia de urgenţă). Cu alte cuvinte, şoferii vor putea spune că circulă, într-adevăr, pe o autostradă, având la dispoziţie două benzi dus şi două benzi întors. Reamintim că un fir al tronsonului Murfatlar - Constanţa (două benzi, câte una pentru fiecare sens) a fost dat în folosinţă pe 29 iulie, oferind posibilitatea şoferilor români de a experimenta mersul pe autostradă în regim de drum naţional (şi atunci „evenimentul” a fost inaugurat în aceeaşi echipă – mai ales că a fost demn de „Cartea Recordurilor”). Nici în prezent lucrurile nu stau prea bine. Chiar dacă a fost dat în folosinţă, tronsonul respectiv nu este finalizat: lipseşte cu desăvârşire gardul de protecţie de la marginea părţii carosabile, al cărui rol este de a împiedica accesul animalelor pe autostradă.

LA O VITEZĂ CHIAR ŞI DE 80 DE KILOMETRI PE ORĂ (PE AUTOSTRADĂ VITEZA MAXIMĂ ADMISĂ ESTE DE 130 DE KILOMETRI PE ORĂ), UN ANIMAL DE TALIE MEDIE PE CAROSABIL POATE AVEA CONSECINŢE FATALE ASUPRA ŞOFERULUI ÎN FAŢA CĂRUIA A IEŞIT

Pentru a arăta cât de multă încredere are în calitatea lucrării, premierul a ţinut să precizeze că, deşi nu a făcut testul paharului (un pahar cu apă pus pe bordul autovehicului în timpul deplasării pe o porţiune de drum – dacă apa nu se varsă la o viteză normală de deplasare, înseamnă că lucrarea este calitativă), segmentul de autostradă l-ar fi trecut, cu siguranţă. Să-i amintim şefului Guvernului că în ţară sunt autostrăzi care după nici doi ani de utilizare au trebuit să intre în reparaţii capitale, după ce, la inaugurare, le-a lăudat calitatea? Conştientă că de finalizarea autostrăzilor depinde o mare parte a voturilor pentru un următor mandat al portocaliilor, ministrul Boagiu i-a spus constructorului, la plecarea de pe autostradă: „Trebuie să dăm drumul la autostrăzi”. Totuşi, Anca Boagiu a păstrat tonul declaraţiilor optimiste, afirmând că, până la sfârşitul anului viitor, Autostrada Soarelui va fi finalizată în totalitate. Membrii Guvernului nu sunt, însă, la fel de încrezători ca ministrul Transporturilor, aceştia prelungind termenul de finalizarea a proiectului cu un an, până la 31 decembrie 2013.