VOLATILITATE PE PIAŢĂ Ne confruntăm cu o nouă creştere a preţului la benzină, deşi producţia crescută de petrol din Libia, Irak şi SUA ar putea duce la un surplus de ofertă în următoarele şase luni pe piaţa petrolieră, după cum arată raportul trimestrial Ernst &Young pentru sectorul petrol şi gaze. Surplusul de ofertă pe piaţa petrolieră va menţine preţul petrolului neschimbat. Cu toate acestea, orice ameninţare economică sau politică care se conturează asupra ofertei, în mod real sau la nivel de percepţie, poate transmite unde de şoc în preţul petrolului. Acumularea de capital va rămâne o provocare pentru producătorii independenţi de talie mică din sectorul petrolier. În acelaşi timp, înăsprirea condiţiilor de creditare poate duce la o creştere a tranzacţiilor în sectorul petrol şi gaze, pe măsură ce jucătorii mici vor fi obligaţi să formeze parteneriate pentru a susţine dezvoltarea sau pentru a găsi o strategie de ieşire de pe piaţă. Analiştii firmei de audit mai susţin că primele şase luni ale anului au fost marcate de volatilitatea preţului petrolului şi de schimbările politice la nivel global. Preţul barilului de ţiţei a atins în primele trei luni un nou nivel record, de aproape 130 de dolari, pe fondul îngrijorării în privinţa reacţiei Iranului la creşterea sancţiunilor aplicate exportului de petrol, precum şi privind statutul programului său nuclear.

CONCURENŢĂ ACERBĂ Preţurile mai ridicate ale petrolului şi creşterea economică sub nivelul aşteptărilor s-au tradus în temeri faţă de scăderea cererii de petrol. În pofida acestei îngrijorări, OPEC a hotărât să menţină neschimbat nivelul producţiei de petrol în cadrul întâlnirii din iunie 2012. În aceeaşi lună, preţul barilului de ţiţei Brent a căzut sub 100 dolari, pentru prima dată de la începutul anului 2011. La sfârşitul lunii, preţul barilului a coborât chiar sub 90 de dolari, însă a depăşit ulterior pragul de 100 de dolari, odată cu expansiunea conflictului din Siria şi a îngrijorărilor privind Iranul. În cazul în care preţul barilului de petrol ar fi rămas sub 100 de dolari pentru o perioadă îndelungată de timp, rafinăriile aflate în dificultate puteau beneficia de scutiri temporare constând în reducerea costurilor cu materiile prime, susţine raportul. Cu toate acestea, surplusul din rafinăriile europene la care se adaugă concurenţa rafinăriilor asiatice, mai noi şi mai complexe, păstrează o anumită presiune asupra marjelor de profit din sector.

Exploatarea gazelor de şist în SUA a condus, la rândul său, la o saturare a capacităţii de ofertă ce ar putea transforma ţara într-un exportator net de gaz. Principalul stimulent pentru producători este dobândirea unor cunoştinţe privind tehnologia de bază, pe care să o poată apoi folosi în alte zone ale globului, precum şi asigurarea securităţii aprovizionării. Cu toate acestea, rezultatele explorării gazelor de şist au fost dezamăgitoare în Europa. Estimările rezervelor din Polonia şi Marea Britanie au fost revizuite în scădere. În consecinţă, companiile îşi redirecţionează investiţiile către alte regiuni.