Susie Orbach, despre provocările corpului omenesc

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Susie Orbach, despre provocările corpului omenesc

Monden 29 Aprilie 2013 / 00:00 410 accesări

Susie Orbach, cea mai renumită psihanalistă din Marea Britanie, a fost prima din branşa sa care a legat tulburările alimentare de imaginea de sine. Ea a scris o serie de cărţi printre care ”Fat Is a Feminist Issue” şi ”Bodies”. A co-editat ”Fifty Shades of Feminism”, o colecţie de eseuri scrise de 50 de feministe diferite, recent publicată. A fondat Centrul de Terapie a Femeilor, în 1976. Cotidianul britanic ”Daily Telegraph” i-a luat un interviu.

Corpul a fost, mult timp, în centrul atenţiei lui Orbach. Ea este împotriva modului periculos în care industriile dietei şi frumuseţii i-au învăţat pe consumatori că ”un corp bun este o realizare la care lucrezi prin slăbit, exerciţii, bronzat şi nesfârşite balsamuri de frumuseţe şi vopseluri. Această noţiune este atât de extinsă, încât copiii au asimilat-o. Ei sunt crescuţi cu ideea că organismele sunt ceva ce urmează să fie construit, nu în care trăieşti. Fete de 5 sau 6 ani joacă jocuri în care pot obţine vauchere pentru chirurgie plastică la nas sau sâni. Sunt copii acolo ale căror fotografii nu sunt reale - pentru că toate au fost photoshoppate la perfecţiune”, spune ea. Nu are nicio îndoială că imaginea corpului nostru chinuit afectează sexualitatea noastră. ”Cred că încă nu înţelegem ce este sexul, ce face sexul şi ce înseamnă sexul. Fetele sunt încurajate să vadă sexualitatea, ca pe o realizare. Devine o performanţă\'”, spune Orbach. Psihanalista dă vina pe presiunea comercială pentru aceasta. ”Asistăm la un atac masiv din partea acelor industrii care se îmbogăţesc alimentând insecuritatea. Industria dietei este atât de mare încât ar fi mai uşor să te opui industriei tutunului. Industria frumuseţii este jumătate din dimensiunea industriei oţelului”, explică ea. Orbach îi îndeamnă pe părinţi să lase copiii să se bucure de apetitul lor, să vadă viaţa ca pe o aventură, să fie curioşi. Şi, mai presus de toate, să vorbească.

”Cred că alfabetizarea emoţională ar trebui să fie integrată mai mult. Ar trebui ca sentimentele să fie predate la şcoală, ca parte a programei. Ar trebui să ne punem întrebări cum ar fi: Acesta este sentiment real sau sentimentul din spatele a ceva?”, spune ea. ”Este o parte esenţială a învăţării şi ar trebui să fie introdusă în şcoala primară”, în opinia sa.

Taguri articol


12