Procurorii tribunalelor de excepţie de la Guantanamo au cerut, miercuri, judecătorilor militari să suspende procedurile judiciare, timp de 120 de zile, la cererea noului preşedinte, Barack Obama, potrivit unei moţiuni distribuite presei, marţi seara. “În interesul justiţiei şi la cererea preşedintelui SUA şi a secretarului Apărării, Robert Gates, administraţia cere, respectuos, comisiilor militare să autorizeze suspendarea procedurilor în cazurile următoare, pînă la 20 mai”, declarat avocatul apărării Clayton Trivett, într-o moţiune pe care a înaintat-o, miercuri, la Guantanamo, celor doi judecători. Primul, Stephen Henley, se ocupă de cinci bărbaţi acuzaţi că au organizat atentatele de la 11 septembrie. Al doilea, Patrick Parrish, analizează cazul lui Omar Khadr, un canadian arestat la vîrsta de 15 ani, în Afganistan, pentru uciderea unui militar american. Judecătorii vor fi cei care se vor pronunţa cu privire la suspendarea tribunalelor militare. Acest sistem judiciar excepţional a fost creat în 2006, de către administraţia Bush, pentru a judeca deţinuţii de la Guantanamo. În prezent, există 21 de inculpaţi, dintre care 14 au fost trimişi în faţa instanţei, dintr-un total de 245 de deţinuţi, potrivit Pentagonului.

Preşedintele Obama a promis că închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo va fi una dintre primele sale decizii după preluarea funcţiei. Înainte de a da acest ordin, el a ales să suspende aceste proceduri judiciare controversate, chiar în timpul desfăşurării uneia dintre ele. Este vorba, adaugă Trivett în cererea sa, de “a permite noului preşedinte şi administraţiei sale să examineze sistemul tribunalelor militare, în general şi a celor două cazuri în curs, în mod expres”. Nefiind tribunale marţiale sau tribunale federale, tribunalele militare l-au condamnat pe Salim Hamdan, fostul şofer al lui Osama ben Laden, la cinci ani şi jumătate de închisoare, dintre care a efectuat cinci şi pe Ali Hamza Ahmad al-Bahlul, propagandist al al-Qaida, la închisoare pe viaţă. Contrar tuturor principiilor de drept americane, aceste tribunale au acceptat ca dovadă elemente obţinute sub constrîngere şi dovezile indirecte, adică martorii nu au fost chemaţi să confirme depoziţiile la bară. Rămîne de văzut cu ce vor fi înlocuite aceste tribunale. Majoritatea avocaţilor apărării, militari şi civili, dar şi asociaţiile de apărare a drepturilor omului susţin varianta potrivit căreia deţinuţii, care vor fi inculpaţi în urma reexaminării fiecărui caz în parte, să fie trimişi în faţa tribunalelor federale. Posibilitatea creării unui nou sistem, adaptat la problemele ridicate de terorism, mai ales cele referitoare la distincţia dintre susţinerea terorismului şi acţiunea teroristă, a fost deja luată în calcul, dar aceasta necesită adoptarea unei legi noi. Potrivit unor experţi, noul preşedinte nu îşi va asuma riscul de a o vedea blocată de către Congres.

Comisarul european al Justiţiei, Jacques Barrot, a calificat, miercuri, drept ”un simbol foarte puternic” suspendarea de către Barack Obama a procedurilor de la Guantanamo, pentru 120 de zile, considerînd că ”pagina unui trist episod a fost astfel întoarsă”. ”Situaţia deţinuţilor de la Guantanamo va putea fi, acum, rapid clarificată, iar aceştia trebuie să fie supuşi unor proceduri juridice echitabile, pentru a afla, într-un final, adevărul în legătură cu faptele lor”, se subliniază în comunicat. Barrot a reafirmat că lupta împotriva terorismului trebuie să rămînă o prioritate majoră pentru SUA, la fel ca şi pentru Europa, dar cu respectarea absolută a drepturilor omului. Comisarul urmează să meargă în SUA, însoţit de ministrul ceh de Interne, Ivan Langer, a cărui ţară deţine preşedinţia UE, pentru a discuta despre acest subiect cu noua administraţie americană. Juristul elveţian Dick Marty, fost raportor al Consiliului Europei privind zborurile secrete ale CIA, a cerut tuturor ţărilor europene care au criticat Guantanamo să facă un efort pentru a acorda azil deţinuţilor din această bază militară americană. “Problema este că nu ştim cum să închidem Guantanamo, aşa cum s-a angajat preşedintele american Barack Obama. De fapt, azilul în SUA pare dificil de susţinut, iar o mare parte din cei 200 pînă la 300 de deţinuţi de la Guantanamo nu pot reveni în ţările de origine, deoarece acestea refuză să le permită accesul, pentru că ar fi ameninţaţi cu moartea”, a explicat senatorul elveţian. Dacă SUA i-ar primi, s-ar expune unor complicaţii juridice, deoarece ar putea cere despăgubiri pentru că au fost deţinuţi ilegal, potrivit lui Marty.

Amnesty International a salutat, miercuri, decizia lui Barack Obama de suspendare pentru 120 de zile a procedurilor judiciare ale tribunalelor speciale de la Guantanamo, îndemnîndu-l pe noul preşedinte american să le abandoneze definitiv.