Ţintirea inflaţiei presupune o gândire pe termen mediu, iar sustenabilitatea procesului dezinflaţionist este mai importantă decât încadrarea într-o ţintă pe termen scurt, a declarat, ieri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El a explicat că, printr-o întărire a politicii monetare, pentru a restrânge cererea celorlalte produse în compensarea creşterii accizelor şi a preţurilor combustibililor, s-ar fi mărit diferenţa negativă a PIB faţă de potenţial. „Este incorect să faci un asemenea trade-off. Câştigi la credibilitate şi pierzi în altă parte. Este un mix pe care trebuie să-l urmăreşti. Sustenabilitatea dezinflaţiei cred că este mai importantă, chiar dacă ţinteşti inflaţia“, a explicat Isărescu. Guvernatorul susţine că banca centrală ar fi avut mecanisme pentru a combate creşterea neaşteptat de mare a accizelor la tutun, dar trebuia să vadă şi ce alte dezechilibre s-ar fi putut crea. El a punctat că există preţuri cu mare rigiditate la cerere, dând ca exemplu pâinea şi combustibilii, iar în aceste condiţii, BNR nu poate acţiona asupra lor. Oficialul băncii centrale a reamintit că ţintirea inflaţiei nu presupune atingerea unui punct la finele anului, arătând că multe state anunţă doar un interval, fără o ţintă centrală. Pe de altă parte, analiştii ING spun că rata anuală a inflaţiei nu se va încadra nici în acest an în intervalul ţintit de BNR, de 3,5% plus/minus un punct procentual. Aceştia consideră chiar că preţurile de consum vor urca mai accelerat decât în 2009, pe fondul persistenţei presiunilor inflaţioniste.