Reprezentanţii Romalimenta consideră că declaraţiile ministrului Sănătăţii, Attila Cseke, cu privire la susţinerea externă a introducerii taxei pe alimente sunt \"cel puţin exagerate\" şi induc în eroare populaţia. \"Domnul ministru a făcut publică o singură scrisoare, trimisă de o organizaţie non-guvernamentală, care nu reprezintă, de altfel, nicio instituţie a UE\", arată patronatul din industria alimentară. Attila Cseke a declarat, miercuri, că reacţiile externe în cazul introducerii taxei pe fast-food au fost bune şi a precizat că specialiştii lucrează la actul normativ, dar nu poate estima termenul la care acesta va fi definitivat. \"Avem reacţii externe foarte bune. Un exemplu ar fi cel pe care l-am primit din partea ambasadorului Suediei în România. Experţii lucrează la acest act normativ\", a spus ministrul Sănătăţii. Alianţa Europeană pentru Sănătate Publică (EPHA) a adresat, în februarie, o scrisoare deschisă premierului Emil Boc şi ministrului Sănătăţii, prin care şi-a exprimat sprijinul faţă de intenţia Guvernului de la Bucureşti de a descuraja consumul de alimente nesănătoase. Romalimenta susţine că EPHA este un ONG care prezintă un punct de vedere subiectiv. Sorin Minea, preşedintele Romalimenta, a declarat că ministrul ar trebui să încurajeze şi să participe la dialogul local, întrucat orice taxă se va reflecta social asupra populaţiei. \"UE nu are ca politică taxarea alimentelor, cu o singură excepţie, care nu are legătură cu dialogul recent asupra stilului de viaţă echilibrat. Din contră, sunt ţări europene în care alimentele beneficiază de un nivel redus al TVA.

„MAJORITATEA MASS-MEDIA EUROPENE AU PREZENTAT ÎNTR-O LUMINĂ EXTREM DE NEGATIVĂ ACEASTĂ INŢIATIVĂ A GUVERNULUI ROMÂNIEI, IAR REACŢIILE EXTERNE NU AU FOST NICIDECUM DE SUSŢINERE\"

a mai spus Minea. Potrivit patronatelor, introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea preţului alimentelor în medie cu peste 20%, dar şi la disponibilizarea a 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară.