Peste 400 de credincioşi au participat, ieri, la procesiunea tradiţională dedicată Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, sărbătoriţi astăzi. Procesiunea a început la ora 17.00, la Biserica „Sfânta Maria” de pe b-dul 1 Mai, cu o slujbă oficiată de Înaltpreasfinţitul (IPS) Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, şi a parcurs următorul traseu: b-dul 1 Mai - b-dul 1 Decembrie 1918 - str. I.G. Duca - str. Ţepeş Vodă - str. Ştefan Mihăileanu - Biserica „Sf. Împăraţi” - str. Mihăileanu, nr. 104. Credincioşii au venit în număr mare să asiste la slujba de dinaintea procesiunii, după care, alături de IPS şi de soborul de preoţi, care purtau pe braţe moaştele Sfinţilor Împăraţi (aduse de la Mănăstirea Dumbrăveni, din comuna Dumbrăveni, judeţul Constanţa), au pornit pe drumul către biserica ce poartă hramul celor doi sfinţi. „Sfânta sărbătoare Constantin şi Elena se celebrează anul acesta la Constanţa prin această procesiune, fiind şi Zilele Constanţei. Oraşul a primit numele de la Sfântul Împărat, după numele unuia dintre fiii săi, Constanţiu”, a spus IPS Teodosie credincioşilor prezenţi. Calea parcursă de credincioşi reprezintă drumul către Dumnezeu şi către Împărăţia Cerurilor, iar faptul că alaiul care însoţeşte moaştele merge pe jos arată sacrificiul făcut pentru a ajunge la Dumnezeu, a explicat IPS Teodosie. „Este un eveniment important pentru oraşul nostru. Am venit să mă rog moaştelor pentru sănătatea mea şi a copiilor mei”, a spus o bătrână. La eveniment au participat şi reprezentanţi ai Forţelor Navale alături de colegi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Constanţa, iar paza a fost asigurată de jandarmi. Moaştele Sfinţilor Împăraţi vor rămâne la biserica din str. Mihăileanu până în această seară, timp în care pot fi vizitate de credincioşi. Tot astăzi, începând cu ora 9.00, va avea loc slujba Sfânta Liturghie, oficiată de IPS Teodosie. Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt doi dintre cei mai iubiţi sfinţi de către români. Aşa se explică şi faptul că aproximativ 1.850.000 de români poartă numele Constantin şi Elena sau derivate ale acestora.

În calendarul popular…

Astăzi, în calendarul popular este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că, în această zi, păsările îşi învaţă puii să zboare. În această zi, era interzis să se muncească, iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constandinu Puilor era ultima în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, ca să fie ferite de rele pe timpul cât vor sta singure la stână.