Noul Cod Penal, care a intrat în vigoare sâmbătă, a scos din spatele gratiilor sute de deţinuţi din întreaga ţară şi a mutat din celulele închisorilor în centrele de reeducare zeci de minori condamnaţi pentru diverse fapte, inclusiv pentru omor. Valul de eliberări se va propaga şi în lunile următoare, cazurile soluţionate sâmbătă intrând la capitolul „urgenţe”. De ce ies aceşti oameni din penitenciare mai devreme decât se aşteptau sau decât ar fi trebuit să stea acolo, potrivit hotărârilor judecătoreşti prin care au fost condamnaţi? Pentru că noul Cod Penal reduce considerabil pedepsele pentru 90% dintre infracţiuni. Tocmai din acest motiv, în urmă cu două luni, la nivelul fiecărei închisori din ţară au fost alcătuite mai multe comisii mixte formate din judecători, procurori şi lucrători ai penitenciarelor. Rolul lor a fost acela de a analiza toate dosarele persoanelor condamnate şi de a stabili dacă pedepsele deţinuţilor trebuie micşorate sau dacă aceştia trebuie eliberaţi. Cum au luat membrii comisiilor deciziile? „Deţinuţii care au executat deja pedeapsa maximă a infracţiunii pentru care au fost condamnaţi, prevăzută în noul Cod Penal, au fost puşi în libertate de îndată. De exemplu, dacă un deţinut a fost condamnat, pe vechiul Cod, la 18 ani de închisoare, iar noul Cod prevede că pedeapsa maximă pentru infracţiunea comisă de el este de 14 ani şi el a executat deja 14 ani, este eliberat urgent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Constanţa, judecător Victor Văduva.

PRIMELE DECIZII Membrii comisiilor care au evaluat situaţia celor peste 1.600 de deţinuţi de la Penitenciarul Poarta Albă au decis ca 50 dintre aceştia să apară urgent în faţa instanţelor, pentru a li se decide soarta. Aşa se face că sâmbătă, dis-de-dimineaţă, toţi judecătorii Secţiilor Penale din cadrul Judecătoriei Medgidia şi Tribunalului Constanţa au venit la muncă pentru a emite primele decizii impuse de noile Coduri. „La nivelul Judecătoriei Medgidia au fost constituite zece complete penale, care au analizat 35 de sesizări primite de la comisiile Penitenciarului Poarta Albă. În urma verificării dosarelor, s-a decis eliberarea de îndată a doi deţinuţi, internarea minorilor în centre de reeducare şi reducerea pedepselor în cazul celor care au intrat sub incidenţa legii mai favorabile, dar care rămân închişi. Au fost şi câteva sesizări respinse”, a declarat preşedintele Judecătoriei Medgidia, judecător Fănel Stănilă. Unul dintre deţinuţii care au părăsit sâmbătă Penitenciarul Poarta Albă este Alexandru Vasile, care fusese condamnat la doi ani de detenţie pentru că a atacat un poliţist. Judecătorii i-au redus bărbatului pedeapsa la un an, perioadă pe care acesta deja a ispăşit-o. Prin urmare, Alexandru Vasile a fost eliberat. Cel de-al doilea deţinut care se bucură acum de libertate este Ionuţ Laurenţiu Mihai. El a executat deja trei ani de închisoare pentru comiterea infracţiunii de furt calificat. Printre puşcăriaşii cărora le-au fost reduse pedepsele, dar care rămân în spatele gratiilor se numără şi Liviu Ibriş, din Constanţa. În mai 2011, acesta a primit şapte ani de detenţie pentru că a jefuit un cetăţean german, dar acum va avea de ispăşit doar patru ani şi jumătate.

FOC CONTINUU Şi la Tribunalul Constanţa s-a muncit la foc continuu. Zece complete penale au analizat 15 sesizări, însă doar un deţinut a fost norocos. Nelu Buzea fusese condamnat de Tribunalul Brăila la 12 ani de închisoare pentru înşelăciune. „Potrivit noului Cod Penal, pedeapsa i-a fost redusă la trei ani şi, pentru că executase deja patru ani, a fost pus în libertate. Totodată, cinci minori au fost internaţi în centre de reeducare, şase pedepse au fost micşorate şi patru sesizări au fost respinse”, a declarat vicepreşedintele Tribunalului Constanţa, judecător Viorel Teodor-Gheorghe. Toate deciziile luate de instanţe pot fi contestate în termen de trei zile de la pronunţare. Mioara Claudia Tăut este una dintre deţinutele care au beneficiat de reducerea pedepsei. Condamnată de Curtea de Apel Cluj la opt ani pentru înşelăciune, ea va ispăşi acum numai cinci ani de detenţie.

PEDEPSE REDUSE... APARENT Deşi la prima vedere se constată că, pentru 90% dintre infracţiuni, pedepsele se reduc la jumătate, specialiştii spun că nu putem vorbi despre o lege mai blândă decât vechiul Cod Penal. Judecătorul Viorel Teodor-Gheorghe a explicat raţionamentul înjumătăţirii cuantumului pedepselor. „Potrivit vechiului Cod Penal, la orice condamnare, judecătorul putea adăuga un spor de pedeapsă de câteva luni sau ani, în funcţie de gravitatea infracţiunii, însă numai dacă el considera că acest lucru era necesar. În noul Cod Penal, acest spor este obligatoriu. Spre exemplu, pedeapsa maximă pentru furt în noul Cod Penal este de zece ani, comparativ cu 18 ani, cât prevedea vechiul Cod. Dacă, însă, persoana judecată a săvârşit mai multe infracţiuni în acelaşi dosar, se calculează astfel: pentru fiecare faptă se dă o pedeapsă. La final, pedeapsa cea mai mare se adună cu o treime din suma celorlalte pedepse, acesta fiind sporul obligatoriu, şi rezultă o pedeapsă care poate fi, uneori, mai mare decât cea prevăzută în vechiul Cod Penal”, a precizat Viorel Teodor-Gheorghe. El a adăugat că, în cazul în care pedepsele cumulate ajung la 40 de ani, suspectul este condamnat la detenţie pe viaţă.

INVAZIA Potrivit Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), 122 de deţinuţi au fost eliberaţi ca urmare a punerii în aplicare a noilor prevederi legale. De asemenea, 176 de deţinuţi minori au fost luaţi din închisori şi internaţi în centre de reeducare. Iar acesta este numai începutul “nebuniei”. ANP anunţă că aproximativ 400 de deţinuţi ar putea beneficia de legea mai favorabilă, după ce comisiile mixte au analizat aproape 31.000 de dosare ale persoanelor private de libertate. În săptămânile care urmează, instanţele vor fi invadate de restul sesizărilor comisiilor penitenciarelor, care nu au fost urgente, dar care intră sub incidenţa legii mai favorabile. Solicitările trebuie soluţionate imediat, iar magistraţii din ţară susţin că invazia dosarelor le va îngreuna activitatea curentă. Sunt Judecătorii şi Tribunale unde nu există suficiente săli şi aparatură de înregistrare audio a şedinţelor de judecată, iar magistraţii vor fi nevoiţi să improvizeze pentru a o scoate la capăt. Ei spun că vor folosi reportofoane sau alte mijloace de înregistrare audio pentru ca procedura legală să fie îndeplinită.