Numărul angajaţilor din sectorul bugetar trebuie să scadă cu circa 200.000 în următorii trei ani, pentru ca majorarea salariilor pe Legea unică să fie sustenabilă şi pentru ca ponderea cheltuielilor salariale în PIB să scadă la 6,7%, de la peste 8% în 2008, au spus surse guvernamentale. „Pentru a respecta memorandumul convenit cu FMI, numărul angajaţilor de la stat ar trebui să scadă cu 5-6 procente în fiecare an pînă în 2011. O ală variantă ar fi ca salariile să scadă, însă nu cred că va fi cineva de acord cu cea de-a doua variantă”, au precizat reprezentanţii Guvernului. “Numărul bugetarilor trebuie redus treptat cu cîte 60.000-70.000 de persoane în fiecare an, pentru a ajunge la un raport corect între cei care lucrează în privat şi cei care sînt angajaţi la stat”, au adăugat sursele menţionate. Reprezentanţii Guvernului au precizat că, în cazul în care nu se vor face disponibilizări în acest an, “va trebui ca în 2010 şi 2011 să se găsească soluţii pentru a reduce numărul angajaţilor din sectorul bugetar cu circa 200.000”. Memorandumul tehnic din cadrul acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) prevede scăderea ponderii cheltuielilor cu salariile în bugetul de stat de la 8,6% din produsul intern brut (PIB) în 2008 pînă la 7,8% din PIB în acest an, 7,2% în 2010 şi 6,7% din PIB în 2011. Documentul menţionează că Guvernul a eliminat deja 137.000 de posturi vacante din sistemul bugetar, “utilizate anterior pentru a acorda salarii mai mari personalului existent”, şi că Executivul de la Bucureşti s-a angajat să limiteze cheltuielile bugetare prin “eliminarea majorărilor salariale din sectorul public (în total de 5%) planificate pentru 2009 sau prin reducerea echivalentă a numǎrului de salariaţi” şi prin “reducerea numărului de angajaţi în sectorul public, inclusiv prin înlocuirea unui singur angajat din 7 angajaţi care părăsesc sectorul public”. Sursele citate afirmă că reducerile de personal din sistemul public nu pot fi evitate, chiar dacă ar putea fi amînate în cursul acestui an. “De redus, sigur se vor reduce. Trebuie să ne încadrăm în ce am convenit cu FMI, pentru că altfel nu ne vor da banii. Trebuie creat un sistem nou de evaluare a angajaţilor din sistem, prin introducerea unor examene anuale sau semestriale, astfel încît să rămînă angajaţi la stat doar cei mai buni”, au explicat oficialii guvernamentali. Reprezentanţii Guvernului susţin că există bani şi variante pentru ca angajaţii de la stat să poată fi asimilaţi de mediul privat, însă se confruntă cu o mare rezistenţă a sindicatelor, care nu vor să audă de disponibilizări. “Există acum bani de la UE pentru reconversia profesională, iar unii angajaţi ar putea chiar primi ajutoare de la stat pînă se readaptează”, au explicat ei. Pe de altă parte, reprezentanţii executivului susţin că este loc pentru reduceri de personal în sistemul public, în condiţiile în care informatizarea, de exemplu, reduce nevoia de personal. Există, de altfel, o mare rezistenţă în rîndul angajaţilor din sectorul public faţă de noua tehnologie, mai spun oficialii guvernamentali. “Ei ştiu că dacă românii şi-ar plăti toate taxele prin internet îşi vor pierde locurile de muncă. Există interese ca investiţiile făcute în modernizarea reţelelor de calculatoare, spre exemplu, să fie inutile”, au menţionat aceştia. Ministrul Muncii, Marian Sîrbu, a declarat, joi, că “anul acesta, toţi ordonatorii de credite ar trebui sa facă eforturi pentru a nu disponibiliza oameni, pentru că e greu de găsit un loc de muncă şi în domeniul privat”. El a adăugat, însă, că “la un moment dat va fi nevoie de unele disponibilizări, dar este greu de spus în acest moment”. Menţionăm că, la sfîrşitul lunii aprilie, în România existau 4.623.900 de salariaţi, din care 1.404.600 în sectorul bugetar, potrivit breviarului Institutului Naţional de Statistică.