În cursul zilei de ieri, sute de protestari au încercat să atace consulatul SUA din capitala Republicii Sprska, entitate sîrbă a Bosniei şi au distrus magazine din centrul oraşului, după ce au fost respinşi de scutieri. Circa 10.000 de persoane au protestat în capitala regiunii, Banja Luka, într-un marş care începuse paşnic, împotriva independenţei Kosovo, provincia cu populaţie majoritar albaneză care şi-a declarat independenţa în 17 februarie. În pofida prezenţei intensificate a poliţiei, protestul a devenit violent cînd mai multe sute de persoane s-au îndreptat către consulatul SUA, aruncînd cu pietre şi petarde în clădire. Mai mulţi manifestanţi, majoritatea minori, au fost reţinuţi. Bosnia este formată din Republica Srpska şi Federaţia Croato-Musulmană după războiul interetnic din 1992 - 1995. Parlamentarii sîrbi bosniaci au ameninţat săptămîna trecută că vor organiza un referendum pentru separarea Republicii Srpska de Bosnia, în cazul în care ONU şi majoritatea statelor UE vor recunoaşte independenţa Kosovo. Săptămîna trecută au avut loc proteste faţă de independenţa Kosovo în toată Republika Sprska, iar consulatul american şi misiunile diplomatice ale altor state au fost ţintele favorite.

Ministrul sîrb pentru Kosovo a intrat, condiţionat, pe teritoriul noului stat

MINUK i-a permis ministrului sîrb pentru Kosovo, Slobodan Samardzici, să intre pe teritoriul noului stat, după ce anterior i se interzisese accesul în fosta provincie sîrbă, relatează cotidianul ”Blic” în ediţia online. ”Totuşi, între timp i-a fost permis să vină, din moment ce a îndeplinit unele condiţii pe care i le-am impus”, a spus comandantul MINUK, Joachim Ruecker, după ce s-a întîlnit cu ministrul sîrb, la Priştina. Condiţiile pe care Ruecker le-a impus au fost ca Samardzici să se distanţeze de violenţe şi ca cei doi să se întîlnească în Priştina. La rîndul său, ministrul sîrb a condamnat violenţele, precizînd însă că mai gravă este încălcarea legii internaţionale. ”Condamnăm violenţa dar violenţa cea mai gravă a fost cea la adresa legii internaţionale”, a spus Samardzici, precizînd că a cerut ordine şi stabilitate.

Polonia a recunoscut independenţa Kosovo

Guvernul polonez a recunoscut independenţa Kosovo, a anunţat, ieri, ministrul de Externe, Radoslaw Sikorski. Dar, ministrul a avertizat că recunoaşterea Kosovo nu ar trebui să fie considerată un precedent folosit de separatişti în Europa sau în alte părţi ale lumii. ”Nu am făcut-o cu bucurie, dar decizia nu putea fi alta”, a spus ministrul, subliniind că Polonia vrea să fie solidară cu alte ţări din UE şi cu SUA, care au recunoscut deja Kosovo. Radoslaw Sikorski avertizase încă de săptămîna trecută, după declaraţia de independenţă a Kosovo din 17 februarie, că Polonia va recunoaşte noul stat. Dar Guvernul a decis să nu se grăbească, din cauza opoziţiei preşedintelui conservator Lech Kaczynski. Acesta a declarat că nu şi-a schimbat opinia, dar se va supune deciziei guvernului liberal.

Rusia acuză NATO şi UE de izolarea forţată a sîrbilor kosovari

”NATO şi UE sînt gata să recurgă la forţă pentru a-i împiedica pe sîrbii din Kosovo să părăsească fosta provincie sîrbă”. Declaraţia aparţine ministrului rus de Externe, Seghei Lavrov, care susţine că un asemenea act riscă să submineze securitatea în Balcani şi Europa. UE nu a comentat declaraţiile înaltului oficial rus. Luni, însă, atît NATO cît şi UE au precizat că forţele lor vor încerca să asigure securitatea şi stabilitatea pe întreg teritoriul fostei provincii. Lavrov a adăugat că susţinerea Occidentului pentru independenţa Kosovo ar putea submina şi eforturile de pace în Orientul Mijlociu. Palestinienii, a declarat şeful diplomaţiei ruse, încurajaţi de modelul Kosovo, ar putea refuza continuarea dialogului cu Israelul şi proclama în mod unilateral un stat independent.

Rusia a propus Serbiei să participe la South Stream ca gest de susţinere în dosarul Kosovo. Acordul pentru participarea Serbiei la proiectul rusesc South Stream a fost o dovadă a susţinerii Rusiei pentru Serbia în dosarul Kosovo, a declarat prim-vicepremierul rus, Dmitri Medvedev, cel mai probabil viitor preşedinte rus. ”Contractul pentru South Stream a avut scopul de a demonstra sprijinul moral, material şi economic al Rusiei pentru un stat care se află într-o postură foarte dificilă, un stat căruia, din păcate, i s-a pus sub semnul întrebării integritatea teritorială, prin voinţa altor state. Se iau măsuri pentru dezmembrarea acestei ţări. Mă refer, evident, la problema Kosovo”, a spus. ”Bineînţeles că noi nu putem asista pasiv. Ne-am exprimat poziţia cu mult timp în urmă şi aceasta nu s-a schimbat. Sîntem categoric împotriva recunoaşterii unilaterale a Kosovo, credem că este un abuz împotriva principiilor respectate în prezent. Aceste acţiuni merg împotriva sistemului existent de drept internaţional, a Cartei ONU şi multor alte convenţii internaţionale”, a spus Medvedev.