Kosovo are, de ieri, suveranitate deplină, odată cu anunţul de la Priştina al Grupului de Orientare privind Kosovo (ISG) privind dizolvarea sa, o sărbătoare fiind prevăzută în capitala kosovară, la patru ani şi jumătate de la proclamarea unilaterală a independenţei de Serbia. Încheierea supravegherii internaţionale a Kosovo a fost decisă la începutul lui iulie, de ISG, în cadrul unei reuniuni organizate la Viena. ISG, format din 25 de ţări, între care SUA şi Turcia, a susţinut, în pofida opoziţiei categorice a Serbiei, independenţa fostei provincii sârbe, a cărei populaţie majoritară este de origine albaneză, la 17 februarie 2008, după războiul din 1998-1999, dintre gherila separatistă kosovară albaneză şi forţele sârbe. În primăvara lui 1999, NATO a desfăşurat, fără acordul Consiliului de Securitate al ONU, raiduri aeriene în Kosovo şi Serbia împotriva unor ţinte militare şi civile, între care capitala sârbă Belgrad, în urma cărora forţele sârbe s-au retras din Kosovo. Ulterior, mediatorul ONU, finlandezul Martti Ahtisaari, a obţinut adoptarea unui proces de accedere la independenţă a Kosovo sub supraveghere internaţională (ISG), în special cu o administraţie a ONU, proces respins de Belgrad. Din cauza ostilităţii Belgradului, acest proces nu a fost pus în aplicare în nordul Kosovo, unde locuieşte o importantă minoritate sârbă, ce reprezintă 10% din cei 1,8 milioane de kosovari, restul populaţiei fiind de origine albaneză. Ameliorarea relaţiilor cu Kosovo este principala condiţie pe care Serbia trebuie să o îndeplinească pentru a deschide negocierile cu UE, după ce a primit statutul de ţară candidată, în martie. Totuşi, decizia ISG nu va schimba nimic din acţiunile în curs ale misiunii europene EULEX de poliţie şi justiţie, al cărei mandat a fost prelungit, la 12 iunie, până în 2014 şi ale forţei NATO în Kosovo, KFOR.

MARTOR LA TRAFICUL DE ORGANE Justiţia sârbă are un martor care afirmă că a participat la presupusul trafic de organe în timpul conflictului din Kosovo, de care este acuzată gherila kosovară, caz care a făcut obiectul unei anchete internaţionale, a declarat, duminică, procurorul sârb pentru crime de război Vladimir Vukcevici. El a precizat că martorul este un kosovar albanez care a participat la conflict şi care afirmă că a urmat o formare în prelevare de organe, participând el însuşi la cel puţin o astfel de operaţiune. El a descris o operaţiune de prelevare a inimii unui prizonier sârb, într-un loc din apropiere de Kuke, în nordul Albaniei, la sfârşitul anilor \'90. Inima a fost apoi vândută pe piaţa neagră. El descrie procedura în detaliu, a subliniat Vukcevici, potrivit căruia bărbatul povesteşte, de asemenea, despre transportarea acestui organ către aeroportul din capitala albaneză, Tirana. Un raport al parlamentarului elveţian Dick Marty, adoptat în ianuarie 2011 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, descrie un presupus trafic de organe realizat de gherila kosovară albaneză pe teritoriul albanez, în cadrul conflictului cu forţele sârbe. Dick Marty evocă, în raportul său, numele unor foşti lideri ai gherilei separatiste kosovare albaneze, între care cel al lui Hashim Thaci, actualul premier. Thaci şi autorităţile albaneze au dezminţit aceste acuzaţii.