Faţă de tăietorul de lemne, un amărăştean sadea, tăietorul de vorbe e plin de el, crîncen, dur şi neîndurător. De la o vreme încoace, sensibil fiind chiar şi la bîzîitul muştelor, pentru că ţara are, nu mai suportă să fie contrazis. Tăietorul de vorbe nici nu concepe să-i răstălmăceşti vorbele. Cu joagărul prezidenţial în mîini, este gata să taie vorba tuturor celor care au tupeul să-l contrazică. Ciocul mic! Tăietorului de vorbe nu-i plac polemicile şi nici comentariile pe seama deciziilor sale. El este unicul, deşteptul şi înţeleptul patriei! În rest, toţi sînt nişte proşti duşi cu pluta. Societatea civilă, cît o fi ea de civilă, nu poate ajunge nici cu prăjina la nasul tăietorului de vorbe…Personajul nostru s-a specializat în astfel de operaţiuni. Pentru reuşita sa deplină, este pe cale să desfiinţeze alfabetul. S-ar putea să rămînă pentru uzul cotidian doar formulările de genul “îhî”, “mda”. “ ‘ţeles, să trîiţi”, “ da” etc. Nu sînt acceptate expresiile negative. De asemenea, datul din cap se va efectua într-un singur sens. Cel afirmativ. Pentru protecţia socială şi de altă natură, se poartă capul în pămînt. Toate frazele cu caracter critic la adresa tăietorului de cuvinte vor fi retezate de la rădăcină în sus. Nimeni nu suflă în front. De altfel, deviza frontului este dictată de Boc. Citez:” Să trăiţi, şefu’, am înţeles”. Tăietorul de cuvinte vrea unanimitate deplină sub sloganul “Şi boporul”. Evident, cu “b”. Ca metodă de luptă, tăietorul de vorbe l-a copiat pe samurai. Îţi taie vorba din zbor. În astfel de momente critice pentru vorbitor, tăietorul se balansează de pe un picior pe altul şi şi taie vorba exact de pe vîrful limbii. De-a lungul timpului, şi-a însuşit pe deplin tehnica samurailor. Cu toate acestea, dîn cînd în cînd, dar, precizez, destul de des, apelează şi la tehnicile noastre strămoşeşti de luptă cu criticii, adversarii politici şi presa. Indiferent de ceea ce se spune şi se comentează la noi, pumnul în gură are farmecul lui din moşi strămoşi…Ca şi capul. Exact în aceeaşi direcţie. Se poate spune că, la noi, pumnul în gură s-a perfecţionat. Am trecut de la forma brutală la una mai elevată. Nu-i mai dai criticului tău un pumn în gură şi atît…Nu te mai expui, în calitatea ta de politician sau conducător suprem. În ce priveşte presa, şi poţi aplica pumnul în gură pe bază de coduri. De pildă, codul penal. La nevoie, îl laşi pe gazetar fără dinţi în gură. Atenţie, fără să-l loveşti măcar cu o floare! Tăietorul de vorbe este selectiv şi tandru în anumite momente ale existenţei sale. Cu un simţ al vorbelor ieşit din comun, taie tot ceea ce nu-i convine. Şi-au găsit beleaua cu el pînă şi cei mai răi de gură din patria noastră! În curînd, vom vorbi prin semne. În situaţia în care vocabularul urmează să fie interzis cu desăvîrşire, nu vor mai exista litere pentru formularea unor opinii contrare celor emanate de prezident. În acest caz, aplauzele reprezintă singura punte de comunicare dintre noi şi el. Aplauzele furtunoase reprezintă apogeul sentimentelor noastre fierbinţi pe care le nutrim faţă de conducătorii patriei, cu tăietorul de vorbe în frunte. Trăiască!