Într-o nouă înregistrare difuzată la 14 noiembrie şi interceptată de forţele spaniole de securitate, talibanii ameninţă mai multe state care au trupe în Afganistan, printre care Franţa, Spania şi SUA. Statele vizate direct în această înregistrare care durează 42 de minute sînt SUA, Spania, Australia, Danemarca, Franţa, state ai căror militari sînt prezenţi în Afganistan, dar şi Israelul. În primele imagini postate parţial pe site-ul Cadena Ser, drapelele acestor state, dar şi al ONU pot fi văzute pentru scurt timp, apoi explodează şi sînt înlocuite cu un steag islamic alb. Potrivit înregistrării, talibanii lansează ameninţări înpotriva acestor state, ”în interiorul şi în afara teritoriului afgan, dacă acestea nu îşi retrag trupele”. Un presupus lider taliban vorbeşte apoi în dari (dialect al limbii persane, vorbit în Afganistan), însoţit de alţi patru talibani înarmaţi cu mitraliere Kalaşnikov. Urmează apoi imagini cu militari din cadrul ISAF (Forţa de Asistenţă pentru Securitate în Afganistan) şi atentate în Irak, Afganistan şi teritoriile palestiniene. Data înregistării nu se cunoaşte, dar aceasta a fost difuzată la 14 noiembrie, la cinci zile după atentatul sinucigaş din Afganistan, soldat cu moartea a doi militari spanioli şi a fost descoperită de forţele spaniole de securitate, care îi acordă o încredere totală, după cum au declarat. Autorii acestor imagini, înregistrate în nordul Afganistanului, aparţin unui grup etnic mixt, condus de liderul taliban Shaykh Abd al-Basit, ai cărui membri sînt consideraţi foarte agresivi şi periculoşi. Conform unei alte înregistrări care pare să dateze din august şi a fost difuzată la 18 noiembrie, de televiziunea Al-Arabiya, un lider taliban ameninţa cu acţiuni împotriva Parisului, dacă Franţa nu îşi retrage trupele din Afganistan.

Franţa a anunţat miercuri că nu este favorabilă stabilirii unui calendar de retragere a trupelor străine din Afganistan, aşa cum cere preşedintele afgan, Hamid Karzai, Parisul anunţînd că preferă o strategie de transfer treptat a atribuţiilor autorităţilor afgane. Preşedintele afgan a cerut, marţi, comunităţii internaţionale să stabilească un calendar precis al duratei intervenţiei militare în Afganistan, avertizînd că în caz contrar va negocia cu talibanii. Purtătorul de cuvînt al preşedinţiei franceze a declarat că ”dialogul de pace interafgan şi eforturile de reconciliere naţională sînt responsabilităţi ale autorităţilor afgane. Ca şi autorităţile afgane, considerăm că grupurile sau indivizii care doresc să intre în legalitate trebuie să respecte Constituţia afgană, să depună armele şi să renunţe la legăturile cu terorismul internaţional”.

Marea Britanie va finanţa o iniţiativă afgană, prin care li se va oferi liderilor comunităţilor afgane un salariu lunar pentru colaborarea cu autorităţile împotriva talibanilor, relatează ”The Independent”. Anunţul implicării Marii Britanii a fost făcut odată cu vizita-surpriză de marţi a secretarului britanic de Externe, David Miliband, la Kabul. Acesta s-a deplasat apoi la Helmand, pentru a se întîlni cu liderii comunitari care vor fi, cel mai probabil, implicaţi. Noua strategie intervine în urma creşterii violenţei în întregul Afganistan şi a numărului de victime în rîndul britanicilor în Helmand. Oficiali afgani au acuzat Marea Britanie de pierdere a sprijinului popular. Programul afgan de asistenţă socială este văzut ca un prim pas către cîştigarea la nivel de district a unor lideri tribali influenţi, care ar putea la un moment dat să comande forţe speciale împotriva insurgenţilor talibani. Liderii tribali vor fi aleşi de guvernatorul din Helmand, Gulab Mangal şi se preconizează că vor cîştiga aproximativ 800 de lire sterline (946 de euro) pe an, pentru participarea la maxim două şedinţe pe lună. Însă, criticii se tem că plăţile, care sînt cu aproape 30% mai mari decît salariul funcţionarilor publici, reprezintă modalitatea preşedintelui Karzai de a mitui liderii tribali, în scopul de a strînge voturi pentru alegerile de anul viitor. Un analist politic occidental la Kabul a declarat că strategia este nedemocratică.

Oficialii americani finanţează o iniţiativă similară în estul Afganistanului, unde se află trupele acestora. Programul din Helmand precede o reformare majoră a strategiei de către generalul Petraeus, în prezent şeful comandamentului central american, care este de aşteptat să promoveze o apropiere de numeroasele comunităţi tribale afgane, după ce Barack Obama îşi va prelua funcţia de preşedinte al SUA, la începutul anului viitor. Obama a afirmat înainte de alegeri că iniţiativa americană ”Deşteptarea afgană” ar trebui explorată, în urma succesului unui proiect similar care a unit sunniţii din Irak împotriva insurgenţilor al-Qaida şi care a schimbat fundamental dinamica. Triburile din Helmand au fost puternic afectate de decenii de lupte, iar balanţa puterii este legată strîns de comerţul cu droguri, care se ridică la miliarde de dolari. Experţi tribali susţin că va fi mai greu să identifice în această regiune liderii afgani care pot să asigure securitatea, decît în estul ţării, unde lucrează americanii. Forţa Internaţională pentru Asistenţă de Securitate colaborează cu liderii afgani din domeniul securităţii pentru a ajunge la un acord privind modalitatea de controlare a forţelor tribale din Afganistan.