Un lider taliban de rang înalt a declarat că insugenţii sînt pregătiţi să atace orice zonă din Kabul, în pofida faptului că forţele afgane de securitate patrulează permanent străzile din capitala Afganistanului. ”Lucrăm asupra unei strategii de securitate pentru oraş şi dacă nu reuşim, talibanii pot ataca în orice minut, la orice oră, oricînd”, a precizat comandantul Mohammed Daud Amin, care se ocupă de securizarea districtului din Kabul unde se află palatul prezidenţial şi sediile multor ministere. Ameninţarea s-a concretizat luna trecută, cînd opt insurgenţi talibani înarmaţi şi purtînd veste cu explozibili au pătruns în trei instituţii ale Guvernului, situate în centrul Kabulului. Poliţia şi forţele de securitate au reuşit să ucidă toţi atacatorii înainte ca aceştia să-şi detoneze vestele, dar, în cele din urmă, 20 de persoane au fost ucise şi alte cîteva zeci rănite. ”Aceştia au folosit vehicule ale Guvernului cu geamuri blindate, pe care nu aveam autoritatea de a le opri”, a precizat un poliţist de la unul din punctele de trecere din Kabul. Atacul a luat mulţi oficiali prin surprindere şi a evidenţiat credibilitatea ameninţărilor talibanilor. Acesta a fost perceput ca fiind unul din cele mai directe atacuri la adresa conducerii preşedintelui Hamid Karzai şi a alimentat ideea că talibanii preiau controlul capitalei, unul din centrele de securitate din Afganistan, fiind compromise foarte multe drumuri din oraş şi din afara acestuia. Forţele coaliţiei nu au de ales decît să sprijine în continuare poliţia din Kabul. Pînă la sfîrşitul anului, NATO va acorda poliţiei din Kabul responsabilitatea securizării capitalei.

La aproape opt ani de la căderea talibanilor în Afganistan, comunitatea internaţională renunţă la o parte din ambiţiile sale pentru viitorul acestei ţări, într-un moment în care se confruntă cu posibilitatea unui eşec, în pofida celor 70.000 de militari străini desfăşuraţi acolo. Mai multe ţări sînt de părere că bilanţul celor opt ani de implicare în Afganistan este negativ. Astfel, la Washington, preşedintele Barack Obama a recunoscut că SUA nu vor cîştiga războiul prea curînd, la Ottawa, premierul canadian este de părere că aliaţii nu vor învinge niciodată insurecţia, iar la Paris se crede că talibanii moderaţi ar putea reveni la putere. Regimul est corupt, violenţa este omniprezentă, traficul de droguri a explodat, iar preşedintele afgan, Hamid Karzai, este din ce în ce mai puţin susţinut de marile puteri. În perspectiva unei noi strategii americane şi a unei conferinţe ministeriale, care va avea loc la Haga, la 31 martie, la care a fost invitat şi Iranul, comunitatea internaţională a făcut deja virajul spre obiective mult mai modeste decît ”marele stat democrat” imaginat după căderea talibanilor în 2001. Ca argument pentru revizuirea strategiei, occidentalii, dotaţi cu reprezentanţi speciali pentru a-şi coordona mai bine acţiunile, spun că NATO nu este un panaceu. ”Avem nevoie de o viziune clară a mijloacelor şi de un scop, iar alianţa militară însărcinată cu securitatea pe teritoriul afgan nu este adaptată pentru o abordare globală”, este de părere britanicul Nick Witney, de la Consiliul European pentru Relaţii Externe. ”Dosarul afgan nu este o chestiune pe care NATO s-o poată rezolva singură”, subliniază şi americanul Daniel Hamilton, de la Centrul pentru Relaţii Transatlantice de la Washington.

În perspectiva alegerilor prezidenţiale din 20 august, eforturile internaţionale se vor concentra din nou pe a ajuta afganii să îşi creeze o administraţie, să contribuie la dezvoltarea economiei, a educaţiei şi forţelor de securitate. ”După 11 septembrie şi înlăturarea talibanilor a existat voinţa de a face din Afganistan un mare stat democratic, dar acum prioritatea este lupta împotriva drogurilor”, rezumă Pierre Levy, directorul centrului de analiză şi previziuni din cadrul Ministerului francez de Externe. ”Una dintre cauzele eşecului statelor occidentale în Afganistan este deriva obiectivelor”, a explicat Levy. Printre priorităţi se numără necesitatea de a forma poliţia, care reprezintă cel mai slab punct şi de a accelera formarea armatei pentru a le permite militarilor străini să plece, este de părere un oficial al preşedinţiei franceze. Este de asemenea nevoie de o strategie pentru a neutraliza reţeaua de droguri care finanţează insurgenţii, o politică de reconstrucţie şi un guvern nu foarte corupt, care să guverneze dincolo de Kabul, a explicat aceeaşi sursă.