În criza declanșată de gruparea extremistă Statul Islamic din Irak (SI), Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) s-a văzut nevoit să respingă ferm informaţiile titrate în presa rusă potrivit cărora tancuri româneşti ar fi ajuns, în 2013, la formațiunea teroristă. Comunicatul MAE precizează că România nu a exportat tancuri în perioada 2012-2014. Totdată, MAE a informat că toate produsele militare exportate de România se regăsesc în rapoarte anuale şi trimestriale care sunt transmise la UE, ONU sau OSCE. „România respectă cu stricteţe cele mai înalte standarde de control al exporturilor şi importurilor de produse militare, Departamentul pentru Controlul Exporturilor aprobând licenţele de transfer de produse militare numai în baza prezentării unor asigurări primite din partea utilizatorilor finali şi confirmate de autorităţile competente din ţările de destinaţie”, se arată în comunicat.

Surse militare citate de agenţia rusă RIA Novosti au afirmat că serviciile secrete occidentale au oferit grupului terorist sunnit Statul Islamic (SI/SIIL), care ocupă regiuni din Irak şi Siria, armament greu achiziţionat din România, Bulgaria, Croaţia şi Ucraina. Conform unui oficial militar, transportoare blindate, mitraliere, lansatoare de rachete şi muniţie au fost cumpărate din Bulgaria, sisteme de artilerie au fost achiziţionate din Croaţia, iar tancuri şi arme de foc ar fi fost cumpărate din România. Ucraina ar fi furnizat vehicule de infanterie. Livrările de armament au fost iniţiate în anul 2013, prin intermediul unor firme create special pentru aceste contracte. Contractele nu menţionau beneficiarii reali ai transporturilor, ci alte ţări şi companii. SUA au lansat de săptămâna trecută raiduri aeriene împotriva poziţiilor insurgenţilor sunniţi din nordul Irakului care fac parte din grupul terorist SI/SIIL. Organizaţia Statul Islamic, cunoscută şi sub denumirile Statul Islamic în Irak şi Levant sau Statul Islamic în Irak şi Siria, ocupă regiuni din estul Siriei şi din nordul şi estul Irakului, unde a proclamat „un califat islamic.

POPULAȚIE CIVILĂ A NIMĂNUI UE pregăteşte o reuniune extraordinară a miniştrilor Afacerilor Externe privind criza din Irak, care ar putea avea loc în această săptămână. După reuniunea de marţi a ambasadorilor UE, Catherine Ashton este gata să organizeze în această săptămână o întâlnire a miniştrilor europeni de Externe şi verifică cu statele membre dacă acest lucru este posibil. Declaraţia intervine în condiţiile în care Franţa şi Italia au cerut în ultimele zile o reuniune de urgenţă în legătură cu solicitarea de arme de către kurzii irakieni care luptă împotriva insurgenţilor sunniţi din gruparea SI în nordul Irakului. Decizia privind livrarea de arme revine statelor membre UE. Problema provoacă divergenţe în rândul statelor membre, în condiţiile în care Franţa se pronunţă pentru livrarea de arme, iar Suedia, de exemplu, se opune categoric. La rândul său, Australia a anunţat ieri că intenţionează să participe la operaţiunea umanitară occidentală în nordul Irakului destinată ajutorării populaţiilor civile gonite de înaintarea jihadiştilor. Australia dispune de două două avioane militare de transport în Orientul Mijlociu.

Înaintarea jihadiştilor în Irak a pus pe drumuri sute de mii de persoane, în special creştini goniţi de la Mosul şi Qaraqosh, dar şi alte zeci de mii de membri ai minorităţii kurde şi nemusulmane yazidi. Între 20.000 şi 30.000 de membri ai acestei comunităţi sunt blocaţi în continuare în Munţii Sinjar, fără hrană, apă ori adăpost, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

RUȘINE PRINTRE ISLAMIȘTI O scrisoare găsită în ascunzătoarea lui Osama ben Laden din Pakistan avertizează că gruparea extremistă Statul Islamic în Irak şi Siria ar putea prejudicia reputaţia reţelei al-Qaida din cauza actelor sale barbare şi cruzimii extreme. Scrisoarea, descoperită în casa din Pakistan în care a fost ucis ben Laden în mai 2011, avertiza în cele 21 de pagini ale sale în legătură cu apariţia unei grupări islamiste nemiloase, capabile de o asemenea brutalitate încât al-Qaida ar trebui să întrerupă toate legăturile cu ea. Aceasta afirma că Statul Islamic în Irak şi Siria (SIIS) desconsideră într-o aşa măsură viaţa civililor, încât va păta reputaţia al-Qaida.

Documentul, redactat de unul dintre oficialii de rang înalt ai reţelei în 2011, a catalogat unele dintre actele grupării drept barbare, inclusiv folosirea clorului ca armă chimică, bombardarea moscheilor şi masacrul dintr-o biserică catolică din Bagdad. În esenţă, scrisoarea afirma că SIIS este mult prea radicală chiar şi pentru reţeaua care a ucis mii de persoane la 11 septembrie 2001. În prezent, SIIS, care se autointitulează acum doar Statul Islamic (SI), a devenit o forţă militară puternică ce controlează zone mai extinse decât Marea Britanie, locuite de şase milioane de persoane.

Gruparea a fost fondată de Abu Bakr al-Baghdadi, un cleric de 43 de ani, deţinut timp de patru ani de trupele americane în Irak. Liderul, un musulman sunnit care dispreţuieşte Guvernul şiit irakian, comandă peste 10.000 de combatanţi, mulţi dintre ei soldaţi din regimul lui Saddam Hussein sau sunniţi care şi-au pierdut puterea şi influenţa după îndepărtarea dictatorului. Gruparea controlează câmpuri petrolifere valoroase şi, cu ajutorul susţinătorilor săi sunniţi bogaţi din statele din Golful Persic, ar fi strâns 1,5 milioane de euro. Aceasta ar fi vândut, de asemenea, antichităţile pe care le-a confiscat. Ceea ce distinge însă gruparea este modul în care a folosit reţelele de socializare precum Twitter şi Facebook pentru a crea „un aparat de relaţii publice online” pentru a-şi promova Jihadul şi a induce teama în rândul inamicilor. Orice luptător de pe teren poate filma un act barbar şi poate încărca înregistrarea în câteva minute, deşi unele filme cu amputări şi ucideri au fost interzise de comandanţii SI. Un combatant spaniol a promis să încarce un film cu un bărbat crucificat pentru prietenii săi de acasă, dar a fost admonestat rapid de superiorii săi.