Premierul Călin Popescu Tăriceanu a declarat, ieri, că veniturile judecătorilor şi ale procurorilor se situează la un nivel indecent în raport cu salariul mediu pe economie şi cu scala de salarizare în România şi se impune o corecţie obligatorie pe viitor. El a arătat că susţine un nivel de salarizare care să elimine tentaţiile de corupţie în sistemul judiciar, dar a apreciat că actualul nivel de remuneraţie, obţinut prin recîştigarea unor drepturi salariale în instanţă, este nepermis. “În loc să lase Guvernul să deruleze politica salarială, justiţia îşi face propriile legi de salarizare”, a spus Tăriceanu. Premierul a precizat că, prin a treia rectificare a bugetului pe 2008, Ministerul Justiţiei a primit o alocaţie bugetară suplimentară de 714 milioane lei pentru cheltuieli de personal şi plata drepturilor salariale cîştigate prin sentinţe judecătoreşti. “Asta apropo de ce-şi face justiţia cu mîna ei”, a adăugat Tăriceanu. În replică, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Lidia Bărbulescu, a cerut premierului să ia act de faptul că “abordarea referitoare la situaţia materială a magistraţilor şi ameninţările exprimate de el încalcă independenţa justiţiei, constituind un factor de presiune asupra sistemului judiciar”. “Atitudinea populistă de astăzi (miercuri-n.r.) a primului-ministru referitoare la salariile magistraţilor este inacceptabilă în contextul în care magistraţii, la fel ca alte categorii speciale, au obţinut în justiţie drepturi salariale, care le-au fost amputate printr-o legislaţie incoerentă, începînd cu 1999”, a declarat Lidia Bărbulescu. Şeful CSM a adăugat că magistraţii, spre deosebire de alţi demnitari, pot realiza venituri licite doar prin salarizare şi, rareori, prin activităţi didactice universitare. Ea a mai afirmat că premierul confirmă una dintre concluziile exprimate la Conferinţa internaţională a autorităţilor judicare - desfăşurată, marţi, la Bucureşti - în legătură cu faptul că unul din cei mai mari factori de presiune asupra independenţei justiţiei este posibilitatea celorlalte puteri, Executivă şi Legislativă, “de a face modificări normative care să înrăutăţească situaţia materială a magistraţilor”.