ACORD POLITIC Liberalul supărăcios Crin Antonescu a lăsat vacant locul de şef al Senatului chiar în ziua în care Guvernul Ponta III a primit votul de încredere în Parlament. Senatul nu poate sta, însă, cu preşedinte interimar. Aşa că, ieri dimineaţă, liderii PSD, PC, UNPR şi UDMR s-au reunit, în biroul Grupului PSD din Senat, pentru a discuta despre preşedinţia Senatului. La finalul discuţiilor, Călin Popescu-Tăriceanu a anunţat că liderii alianţei PSD-UNPR-PC şi UDMR i-au propus să candideze la şefia Senatului, iar el a acceptat: „Propunerea mă onorează şi, în acest fel, am convingerea că avem posibilitatea de a merge înainte cu programul USL angajat în faţa cetăţenilor“. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a arătat că Tăriceanu este un om apreciat în toate sondajele, fiind între primii cinci-şase oameni care pot candida „cu real succes pentru cea mai înaltă funcţie în stat“. Premierul Victor Ponta a spus că PSD nu susţine un social democrat la şefia Senatului, pentru că aşa s-a angajat la formarea USL.

MIŞCARE INTELIGENTĂ Indignat de acceptul propunerii, preşedintele PNL, Crin Antonescu, a apreciat că Tăriceanu dă dovadă de „cea mai ruşinoasă atitudine a unui fost preşedinte al PNL“. Premierul i-a dat replica liberalului, transmiţându-i că prin sprijinirea de către PSD a candidaturii lui Tăriceanu se încearcă refacerea USL şi nu ruperea PNL, cum afirmă acesta. Liberalul Sorin Roşca-Stănescu consideră că mişcarea lui Ponta de a-l susţine pe Tăriceanu la şefia Senatului a fost una inteligentă, lovind doi iepuri dintr-o lovitură: „PNL primeşte o lovitură de imagine şi, pe de altă parte, PSD speră că în jurul lui Tăriceanu se vor aduna 20-30 de senatori şi deputaţi”.

VOT MAJORITAR Liderul minorităţilor naţionale şi cel al UDMR au dat asigurări că vor susţine candidatura lui Tăriceanu. Şi senatorul Ilieşiu, proaspăt exclus din PNL, a spus că, deşi se consideră liberal, votul său politic va fi asemenea grupului PSD. Înainte de vot, Crin Antonescu a ţinut un discurs în care a punctat (pentru a mia oară) că demisia lui nu a fost una de conjunctură şi nici luată sub imperiul unor emoţii. După care şi-a luat „la revedere“ şi dus a fost. A urmat votul secret, după cum prevede Regulamentul Camerei. În lupta pentru şefia Senatului au intrat Călin Popescu-Tăriceanu, liberalul Marius Obreja şi pedelistul Dumitru Oprea. După numărarea voturilor, senatorul Laurenţiu Coca a anunţat că Tăriceanu a fost ales în funcţia de preşedinte al Senatului, obţinând 93 de voturi. Candidatul PNL a obţinut 45 de voturi, iar cel al PDL - 15 voturi. Alte patru voturi au fost anulate. După rezultate, Tăriceanu şi-a prezentat obiectivele pe care le va urmări la şefia Senatului, precizând că va încerca să fie un preşedinte corect, echilibrat şi echidistant, dar şi implicat, care nu va asista pasiv la ceea ce se întâmplă în societate.