România ajunge, încet, dar sigur, în situaţia unei ţări în care lucrurile par să fi scăpat de sub control. În pragul momentului istoric 1 ianuarie 2007, mişcările de protest se succed pe bandă rulantă şi sînt puţine şanse ca Executivul să depăşească prea curînd această criză. Aproape că nu există domeniu de activitate în care convulsiile sociale să nu fie prezente, indiferent dacă este vorba despre învăţămînt, sistemul sanitar, agricultură, industrie sau sectorul naval. Dacă în ultimele cinci luni reprezentanţii CNSLR – Frăţia, BNS şi Cartel “Alfa“ au decis să îşi susţină revendicările separat, prin mişcări de stradă, ameninţări mai mult sau mai puţin reale privind declanşarea grevei generale, însă nu au reuşit să poarte un dialog cu guvernanţii, odată cu apropierea iernii, radicalismul acestora a determinat Executivul să se aşeze la masa negocierilor. Cu “sabia lui Damocles“ deasupra capului, mai ales că pe lîngă rezolvarea problemelor din partid, s-ar putea confrunta cu mişcări sociale fără precedent în ultimii ani, premierul Călin Popescu – Tăriceanu s-a întîlnit, în urmă cu două zile, cu liderii a patru mari confederaţii pentru a discuta despre găsirea unor soluţii la revendicările sindicaliştilor. Pe parcursul întîlnirii, reprezentanţii CSDR, BNS, Cartel “Alfa“ şi CNSLR – Frăţia, şi-au reiterat solicitările referitoare la majorarea salariului minim pe economie, rezolvarea problemelor legate de costurile la utilităţi, dar şi un nou set de măsuri în domeniul relaţiilor de muncă. “Am solicitat majorarea salariului minim la 5 milioane de lei vechi din ianuarie 2007, dar după ce acum două luni Executivul ne-a oferit un plafon de 3.900.000 de lei, acum, singura variantă acceptată de autorităţi nu depăşeşte 4.200.000 de lei. O astfel de ofertă nu putea fi acceptată, însă este incredibil că, de trei ani, România are un salariu minim negociat cu Guvernul şi altul negociat cu patronatele. Sperăm să găsim soluţii la masa negocierilor, în caz contrar fiind puşi în situaţia de a pune o presiune şi mai mare pe autorităţi", a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin. Pe de altă parte, sindicaliştii au cerut o lege a salarizării unică pentru toţi bugetarii, afirmînd că nu este normal ca la aceeaşi muncă şi cu aceeaşi pregătire să fie diferenţe atît de mari între salarii, în timp ce problema utilităţilor trebuie să ţină cont şi de posibilităţile românilor de a suporta cheltuielile. Solicitările au vizat şi sectorul pensiilor din sistemul de stat care, în opinia sindicaliştilor, ar putea însemna un ajutor real pentru bătrîni doar în situaţia în care ar fi majorate cu 50%. La fel de intransigent în declaraţii a fost şi liderul Cartel “Alfa“, Bogdan Hossu, care s-a arătat surprins de faptul că un cuantum redus al salariului fix nu face altceva decît să încurajeze corupţia. Cu toate acestea, întîlnirea dintre sindicate şi reprezentanţii Guvernului nu a adus nicio soluţie concretă în rezolvarea conflictului social, cele două părţi urmînd să reia discuţiile săptămîna viitoare.