Fostul preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, miercuri, că nu va candida la şefia partidului în cazul în care Statutul formaţiunii liberale va fi modificat în sensul alegerii conducerii pe liste, menţionând că va participa la Congres pentru a vota împotriva sistemului moţiunilor. Tăriceanu i-a transmis lui Crin Antonescu că ar fi bine să se controleze când face afirmaţii în legătură cu persoana sa, precizând că, după ce a deţinut şefia partidului şi funcţia de premier, nu se poate pune problema să fie pe lista vreunui candidat. „Nu am cerut nimănui, nici lui şi nici altcuiva, să fac parte dintr-o echipă. Sunt capabil, dacă doresc, să fiu eu cel care îmi decid singur, pe picioarele mele, drumul politic. Am suficientă experienţă şi cred că am dovedit în 20 de ani de când sunt în PNL că ştiu să stau pe picioarele mele singur-singurel, nu am nevoie de ajutorul nimănui”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu. El a mai spus că nu i se mai pare utilă o asociere politică a liberalilor cu democrat-liberalii, fie la nivel parlamentar, fie la nivel guvernamental, precizând însă că un astfel de demers ar fi fost necesar în decembrie 2009. În ceea ce priveşte proiectul de reformă constituţională propus de Tudor Chiuariu, Tăriceanu a precizat că este dispus să discute propunerile acestuia. Deputatul liberal Tudor Chiuariu a lansat, miercuri, în dezbatere public, proiectul său pentru revizuirea Constituţiei, intitulat “Constituţia Libertăţii”. El propune, printre altele, desfiinţarea funcţiei de preşedinte, arătând că şeful statului nu poate fi arbitru, iar experienţa relaţiei dintre acesta şi primul-ministru a fost de conflict sau de subordonare servilă. Chiuariu mai propune limitarea numărului serviciilor secrete la trei, un Guvern cu maximum 15 ministere, un Parlament cu maximum 200 de membri şi cu două Camere cu atribuţii diferite, instituţionalizarea opoziţiei parlamentare, obligativitatea dezbaterii publice prealabile actelor legislative şi controlul mai strict asupra executivului prin moţiuni şi prin controlul de constituţionalitate parlamentar al ordonanţelor, depolitizarea şi reforma justiţiei, prin schimbarea modului de numire în funcţiile de conducere, reforma Consiliului Superior al Magistraturii, interdicţia ca organizarea judiciară să facă obiectul ordonanţelor sau ordonanţelor de urgenţă, un buget minim alocat justiţiei, o Curte Constituţională mai eficientă.