În ultimii patru ani, aproape că nu a existat ploaie care să nu aibă urmări greu de prevăzut pentru actualii guvernanţi, de la izolarea unor comunităţi, pînă la distrugerea lor. Sub ochii sau cu complicitatea autorităţilor, oamenii au rămas fără gospodării şi fără agoniseală. În fiecare primăvară, vară, toamnă, guvernanţii se încalţă cu cizme de cauciuc şi vizitează locul calamităţilor, fluierînd a pagubă. Ajutoarele nu rezolvă mai nimic, pentru că viitoarea ploaie nu va face altceva decît să măture din nou ceea ce oamenii reuşesc să încropească în scurtul răgaz lăsat de natură. După o săptămînă de inundaţii, autorităţile române par să fi găsit vinovaţii pentru viiturile produse pe Prut şi Siret. Ministrul Internelor, Cristian David, a tot dat vina pe ucraineni, care nu ne-au anunţat la timp că vin apele peste noi, ori nu ne-au transmis cifrele corecte despre debitele istorice. Cu jumătate de gură, ministrul a spus un lucru extrem de grav: “În interiorul ţării, specialiştii români au în permanenţă la dispoziţie date în timp real, astfel încît să poată lua decizii în regim de urgenţă. Problema este cînd viitura vine din străinătate, din Moldova sau Ucraina. De acolo primim informaţii ca acum o sută de ani, prin telegrame, de multe ori în limba rusă.” Lui David i-a ţinut isonul preşedintele Traian Băsescu, care a arătat cu degetul tot spre Ucraina, despre care a spus că lucrează cu alte standarde decît cele europene ale României. Reacţia Kievului a fost seacă: autorităţile de la Bucureşti au ştiut din timp de fenomenele care urma să aibă loc! Deci, dacă ar fi să ne luăm după ministrul David, ucrainenii ne-au anunţat cu întîrziere, dar noi n-am avut timp suficient să evacuăm la timp primele localităţi afectate de viituri. În schimb, premierul Călin Popescu Tăriceanu a admis, ieri, în timpul unei vizite la barajul Stînca Costeşti, din judeţul Botoşani, că România a fost înştiinţată de partea ucraineană, la 24 iulie, despre creşterea nivelului rîurilor Prut şi Siret, ca urmare a ploilor abundente din această ţară. Premierul a susţinut că lipsa de informaţii ulterioare din partea Ucrainei a creat dificultăţi autorităţilor române în gestionarea inundaţiilor. De altfel, Ministerul Mediului, prin intermediul Direcţiei de management al resurselor de apă, a trimis omologilor săi din Ucraina, chiar în 24 iulie, o scrisoare de mulţumiri, semnată de secretarul Ana Drapa, pentru informaţiile pe care le primise în aceeaşi zi despre debitele celor două rîuri. Scrisoarea Ministerului Mediului, datată cu joia săptămînii trecute, confirmă declaraţia guvernatorului de la Cernuţi, Vladimir Kulis, care a spus, la RTV, că Ucraina a informat autorităţile române despre dezastrul care s-ar putea produce prin creşterea cotelor rîurilor comune, adăugînd că partea română ar fi transmis şi mulţumiri. Declaraţia guvernatorului Kulis a reprezentat o replică la plîngerile formulate public de ministrul român de Interne, din ultimele zile, care a reclamat absenţa unor informări despre riscul inundaţiilor din partea Ucrainei. După calculele specialiştilor români, debitele de pe Prut şi Siret au fost mai mari decît ce au transmis ucrainenii. Ce uită să recunoască autorităţile române este că din momentul anunţului şi pînă la dezastru au avut la dispoziţie 48 de ore, suficient timp pentru informarea populaţiei şi luarea unor măsuri. Poate dacă se acţiona la timp s-ar fi putut evita decesul a cinci persoane, distrugerea a 245 de locuinţe şi a altor 123 care se află în prag de prăbuşire, inundarea a 9.463 de gospodării şi a peste 46.000 de hectare de teren agricol sau de păşuni.