Ultimele zile ale Guvernului Tăriceanu la Palatul Victoria sînt probabil şi cele mai agitate. În încercarea de a mai dilua din imaginea destul de şifonată, Călin Popescu Tăriceanu vrea ca, pe ultima sută de metri, să facă lucruri de care nu a fost în stare în cei patru ani de guvernare. Şi pentru ca spectacolul să fie complet, ultimul act al guvernării PNL aduce în atenţia publicului scandalul ce dăinuie de ani buni şi care îi are ca protagonişti pe Tăriceanu şi Băsescu. Tema salariilor fabuloase pe care le au angajaţii agenţiilor şi autorităţilor din subordinea Guvernului a fost o adevărată lovitură sub centură dată liberalilor de către Băsescu. După ce, timp de cîteva zile, mass-media din România a prezentat mai multe materiale despre nababii statului, Tăriceanu s-a gîndit să reacţioneze convocînd ieri o şedinţă de Guvern în care să reglementeze situaţia. Dar, pentru că miniştrii responsabili cu analiza situaţiei salariilor din agenţiile statului s-au prezentat cu temele nefăcute, şedinţa Guvernului a fost întreruptă, premierul solicitînd date suplimentare. „Premierul a cerut noi date şi acte pe baza cărora să fie modificată legislaţia în domeniul salarizării personalului din agenţiile şi autorităţile guvernamentale, iar acum analizează aceste documente“, au afirmat surse guvernamentale. După cîteva ore, Tăriceanu a anunţat că a decis ca preşedinţii instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii să fie remuneraţi la nivelul salariului unui secretar de stat, iar demnitarii să nu poată face parte decît dintr-un singur consiliu de administraţie al unei agenţii sau autorităţi guvernamentale. El a arătat că a discutat, la Palatul Victoria, cu ministrul Muncii, Mariana Cîmpeanu, secretarul de stat din Ministerul Economiei şi Finanţelor Doina Dascălu, şeful Cancelariei Primului-Ministru, Dorin Marian, şi reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor şi Muncii pe tema salariilor din agenţiile şi autorităţile aflate în coordonarea Guvernului, precum şi din societăţile comerciale cu capital de stat. În urma acestei analize s-a stabilit ca în cadrul societăţilor comerciale cu capital de stat salarizarea să fie efectuată în funcţie de performanţă. În ceea ce priveşte agenţiile şi autorităţile aflate în coordonarea Guvernului, salarizarea nu va mai fi stabilită prin negocieri în interiorul instituţiei, ci pe baza unei grile. Salariul şefilor de agenţii şi autorităţi va fi stabilit la nivelul maxim al salariului unui secretar de stat, iar celelalte salarii din aceste instituţii la nivelul posturilor asimilate din ministere. Scara de salarizare se va baza pe cea a salariilor stabilite în ministere. În baza unei ordonanţe de urgenţă aprobate de Guvern la începutul anului, un secretar de stat primeşte începînd cu 1 octombrie o indemnizaţie lunară brută şi impozabilă de 6.691 lei. De asemenea, s-a stabilit că un secretar de stat sau orice altă persoană poate să facă parte din cel mult un Consiliu de Administraţie al unei societăţi la care statul este acţionar sau al unei autorităţi publice. Pînă în prezent, premierul Tăriceanu şi-a apărat cît a putut miniştrii şi colegii de partid, însă ieri, la şedinţa de Guvern, el a încasat o lovitură directă din partea acestora, care s-au prezentat nepregătiţi la discuţii.